Ca orice vieţuitoare, plantele
dispun de echipamente enzimatice complexe, cu ajutorul cărora îşi
asigură nutriţia şi realizează sinteze. Cu ajutorul acestor fermenţi,
vegetalele generează oxigen în aer, în urma procesului de fotosinteză.
Unele plante conţin enzime, care atunci când ajung în organismul omului, ajută digestia, absorbţia şi metabolismul principalilor nutrienţi. Acestea vegetale au fost numite plante enzimatice.
Enzimele vegetale sunt substanţe labile, care se distrug
uşor prin încălzire, contactul cu aerul sau chiar prin centrifugare.
Credinţa că sucurile de fructe şi de legume, obţinute cu ajutorul storcătoarelor comerciale, sunt bogate în enzime, este nefondată. Vom găsi cu adevărat fermenţi doar în legumele, fructele proaspete şi în sucurile obţinute prin presare (vezi sucurile din legume şi din zarzavaturi).
Fermenţii din organele vegetale proaspete (enzime şi
microenzime), prezintă asupra corpului uman efecte deosebite,
normalizând digestia, metabolismul şi respiraţia tisulară. Abordarea
naturistă a oricărei boli degenerative (inclusiv a cancerului) are ca
punct de plecare folosirea în cantitate cât mai mare a vegetalelor
bogate în enzime (M. Gerson).
O altă sursă bogată în enzime naturale o reprezintă germenii cerealelor (cerealele încolţite) cu condiţia ca ele să fie consumate proaspete.
Dintre fructele enzimatice, se remarcă ananasul. Acesta,
prin prezenţa bromelaminei, sporeşte secreţiile gastrice, intensifică metabolismul protidelor şi ajută la arderea grăsimilor. Şi alte fructe botanice, mai ales pepenii (verzi şi galbeni), bananele şi merele mai acrişoare, prezintă proprietăţi enzimatice asemănătoare.
Între fibrele vegetale din verdeţuri,
sunt prinse ca într-un năvod, o serie de enzime benefice, care prezintă
avantajul unei rezistenţe mai mari, şi care, totodată, se eliberează
treptat. Pe acest considerent, enzimele din frunzele verzi au o valoare dietetică şi terapeutică
deosebită. Dintre verdeţurile legumicole, bogate în enzime sunt:
spanacul, ştevia, tarhonul, frunzele de pătrunjel, frunzele de mărar şi
frunzele de ţelină.
Dintre rădăcinoase, ca enzimatice, se evidenţiază hreanul şi morcovul.
Macul, prin seminţele sale oleaginoase (vezi seminţele de mac), exercită de asemenea activitate enzimatică în organismul omului.
Unele plante medicinale prezintă activitate enzimatică chiar dacă sunt uscate. Principalele enzimatice oficinale sunt: plantele genului Galium (drăgaica, sânzienele albe, lipicioasa), teiul şi cerenţelul.
Pe baza nectarului florilor, albinele prelucrează mierea, adăugând produsului, enzime benefice omului. Din acest motiv, mierea naturală, este considerată a fi, un supliment natural enzimatic valoros.
sursa http://www.bioterapi.ro/
miercuri, 28 mai 2014
Plante care contin enzime
Cantitatea insuficienta de enzime poate fi compensata si prin utilizarea
suplimentara de enzime digestive naturale. O categorie foarte eficienta
de enzime naturale sunt cele derivate din ciuperca Aspergillus.
Actiunea lor este consolidata de extracte din plante: radacina de
ghintura galbena, radacina de papadie, extract uscat din fructe de
armurariu, radacina de ginseng siberian. Aceste substante vegetale au
efect adaptogen, ajutand organismul sa faca fata stresului si sa-si
restabileasca echilibrul. Iata cum actioneaza sinergic enzimele naturale
si extractele din plante.
joi, 27 martie 2014
Albăstrelele
Albăstrelele sunt plante ierboase, ce trăiesc 1-2 ani, având tulpina ramnificată şi acoperită cu frunze. Frunzele sunt alungite şi adânc crestate, aşezate în mod altern. Datorită perilor cu care este acoperită, întreaga plantă are un aspect pufos, de culoare verde-alburie. Florile sunt tubuloase, albastre, uneori alb-roz. Cresc prin locuri uscate, pietroase, pe marginea drumurilor şi mai ales pe lângă lanurile de cereale.
De la albăstrele se adună numai florile de culoare albastră, înlăturându-se cele de culoare alb-roz, culese eventual din greşeală. Eliminarea acestora se face înainte de uscare, deoarece din produsul uscat ele se înlătură foarte greu. Florile se adună numai pe timp uscat, după ce roua s-a ridicat şi în momentul când ele sunt complet deschise. Uscarea se face întinzând florile în straturi foarte subţiri la soare şi se păstrează în săculeţe de pânză sau pungi de hârtie.
Au proprietăţi astringente, slab-diuretice, tonic-amare, colorante, antiinflamatorii. În dermatologie şi cosmetică se folosesc sub formă de infuzie. Se utilizează, de asemenea, în tratarea eczemelor, ulcioarelor, leziunilor ulcerate, supurale, ihtiozei, xerozelor cutanate, revigorarea şi tonifierea tenului, a ochilor, a părului.
Mai au şi alte indicaţii, fiind utilizate şi pentru uz intern. Astfel, au indicaţii în diaree, dispersie, afecţiuni renale şi ale vezicii urinare, deoarece au calităţi antidiareice şi diuretice. Pentru aceste indicaţii se utilizează o infuzie ceva mai slabă, dintr-o jumătate de linguriţă la o cană de apă clocotită, care se bea în 2-3 reprize, cel mai bine cu o jumătate de oră înaintea meselor principale.
Sub formă de băi, albăstrelele se folosesc în diferite boli de ochi. Se pot aplica pe ochi, comprese cu infuzie de albăstrele (la temperatura camerei), timp de 10 – 15 minute, în fiecare seară, timp de trei luni. Tratamentul cu infuzie de flori de albăstrele sub formă de comprese se recomandă în special pentru pleoapele ridate şi pentru ochii obosiţi.
Datorită proprietăţilor tonifiante şi calmante, albastrelele sunt indicate şi în tratamentele muşchilor faciali şi asupra ridurilor, aplicându-se pe faţă comprese cu infuzie de flori de albăstrele (o lingură de flori la două pahare cu apă). În medicina populară, florile de albăstrele se folosesc sub formă de infuzie pentru îndepărtarea cearcănelor din jurul ochilor.
Florile de albăstrele nu numai că ne încântă privirea, dar au totodată darul de a ne sluji sănătatea. În scopuri medicinale se prepară un ceai cu proprietăţi diuretice şi astringente care se bea înainte de masă. Litiaza biliară este o concreţiune formată în vezica biliară prin depuneri de colesterol, pigmenţi şi săruri biliare. Infuzia dintr-o linguriţă de flori la o cană de apă( se beau 2-3 căni pe zi) are proprietatea de a diminua ritmul de depunere a calculilor sau ajută chiar la eliminarea lor.
Vă prezentăm o mască din albăstrele folosită pentru regenerarea epidermei, pielea devenind mai catifelată şi mai netedă.
Au proprietăţi astringente, slab-diuretice, tonic-amare, colorante, antiinflamatorii. În dermatologie şi cosmetică se folosesc sub formă de infuzie. Se utilizează, de asemenea, în tratarea eczemelor, ulcioarelor, leziunilor ulcerate, supurale, ihtiozei, xerozelor cutanate, revigorarea şi tonifierea tenului, a ochilor, a părului.
Mai au şi alte indicaţii, fiind utilizate şi pentru uz intern. Astfel, au indicaţii în diaree, dispersie, afecţiuni renale şi ale vezicii urinare, deoarece au calităţi antidiareice şi diuretice. Pentru aceste indicaţii se utilizează o infuzie ceva mai slabă, dintr-o jumătate de linguriţă la o cană de apă clocotită, care se bea în 2-3 reprize, cel mai bine cu o jumătate de oră înaintea meselor principale.
Sub formă de băi, albăstrelele se folosesc în diferite boli de ochi. Se pot aplica pe ochi, comprese cu infuzie de albăstrele (la temperatura camerei), timp de 10 – 15 minute, în fiecare seară, timp de trei luni. Tratamentul cu infuzie de flori de albăstrele sub formă de comprese se recomandă în special pentru pleoapele ridate şi pentru ochii obosiţi.
Datorită proprietăţilor tonifiante şi calmante, albastrelele sunt indicate şi în tratamentele muşchilor faciali şi asupra ridurilor, aplicându-se pe faţă comprese cu infuzie de flori de albăstrele (o lingură de flori la două pahare cu apă). În medicina populară, florile de albăstrele se folosesc sub formă de infuzie pentru îndepărtarea cearcănelor din jurul ochilor.
Florile de albăstrele nu numai că ne încântă privirea, dar au totodată darul de a ne sluji sănătatea. În scopuri medicinale se prepară un ceai cu proprietăţi diuretice şi astringente care se bea înainte de masă. Litiaza biliară este o concreţiune formată în vezica biliară prin depuneri de colesterol, pigmenţi şi săruri biliare. Infuzia dintr-o linguriţă de flori la o cană de apă( se beau 2-3 căni pe zi) are proprietatea de a diminua ritmul de depunere a calculilor sau ajută chiar la eliminarea lor.
Vă prezentăm o mască din albăstrele folosită pentru regenerarea epidermei, pielea devenind mai catifelată şi mai netedă.
Ingrediente:
- lapte; -smântână; - miere; - fiolă de vitamina A; - ou; - lăptişor de matcă; - folie de plastic; - cremă antirid;- infuzie de albăstrele;
Mod de preparare:
Amestecăm o linguriţă de smântână proaspătă cu două linguriţe de lapte, o lingură de miere, o fiolă de vitamina A, un gălbenuş de ou şi 0,15 grame lăptişor de matcă, apoi aplicăm peste ea o folie de plastic, lăsând-o să acţioneze timp de 30 de minute. Ungem zona ochilor cu un strat gros de cremă antirid şi punem pe pleoape comprese călduţe cu infuzie de albăstrele.
Complexul activ vegetal anticearcăn acţionează împotriva formării cearcănelor, combate apariţia pungilor de sub ochi şi hidratează zona sensibilă din jurul ochilor.
Amestecăm o linguriţă de smântână proaspătă cu două linguriţe de lapte, o lingură de miere, o fiolă de vitamina A, un gălbenuş de ou şi 0,15 grame lăptişor de matcă, apoi aplicăm peste ea o folie de plastic, lăsând-o să acţioneze timp de 30 de minute. Ungem zona ochilor cu un strat gros de cremă antirid şi punem pe pleoape comprese călduţe cu infuzie de albăstrele.
Complexul activ vegetal anticearcăn acţionează împotriva formării cearcănelor, combate apariţia pungilor de sub ochi şi hidratează zona sensibilă din jurul ochilor.
marți, 11 martie 2014
O planta sacra: Verbina
O planta sacra: Verbina
Daca veti mirosi uleiul de verbina va veti infragosti de el...
E cu nuante citrice, foarte fresh si foarte regigorant.
Iti da pofta de viata!
Il puteti punee in creme preparate in casa sau ca si parfum pe piele.
Va invit sa cititi mai multe despre ea in articolul de mai jos.
Este o planta enigmatica, venita parca de nicaieri, pentru ca nu i s-a putut determina zona de origine, si care s-a raspandit pe toate continentele lumii, in locurile cu clima temperata si subtropicala.
Verbina, denumita si "iarba sacra" de catre persani, egipteni si romani, este una din cele mai vechi plante medicinale si magice, avand "state de serviciu", datand de acum nu mai putin de 5000 de ani. O gasim ca atare la vechii azteci si la daci, la druizi si la chinezi, la vracii din arhipelagurile din Pacific si la medicii din Roma sau Grecia antica, la pieile rosii din America de Nord si la persani sau la egipteni. Pe o intindere uriasa in timp si in spatiu, gasim aceasta enigmatica verbina, pretuita atat de medici, cat si de magicieni.
Descrierea plantei
Este o planta ruderala ierboasa sau, mai simplu spus, o buruiana care creste pe locuri virane si prin preajma locuintelor. Denumirea sa stiintifica este Verbena officinalis, ultimul cuvant din aceasta denumire atestand faptul ca este "oficinala" sau, altfel spus, ca are proprietati medicinale confirmate. Este iubitoare de lumina, ii plac atat locurile umede, cat si cele uscate, crescand de la campie si pana la 1500 de metri altitudine. Ajunge pana la un metru inaltime, are flori liliachii si frunzele de pe tulpina florifera sunt inguste si zimtate. In pamant, dezvolta o radacina puternica, in care toamna isi depoziteaza substantele de rezerva, radacina din care in fiecare an planta rasare din nou. Se culege acum, in iulie-august, cand este inflorita si cand are maximul calitatilor terapeutice.
Unde gasim si cum recoltam verbina
Cel mai adesea, o gasim in preajma satelor si a locuintelor, acolo unde pamantul este ingrasat cu gunoaie si unde ea vegeteaza excelent. De la verbina se culege partea aeriana, adica tulpina cu tot cu frunze si flori, care se recolteaza prin taiere, fara a smulge radacina, din care vor iesi ulterior alte tulpini. Dupa recoltare, se intind tulpinile de verbina la uscat, in strat subtire, intr-un loc bine aerisit si lipsit de umiditate. Atunci cand s-au uscat, tulpinile se rup cu un pocnet sec (cand sunt indoite), semn ca poate fi pusa la pastrat in pungi de hartie sau in saculeti de panza. Iata in continuare si cateva elemente despre prepararea verbinei:
Preparate pe baza de verbina
Extractul hidroalcoolic (tinctura)
Se pun intr-un borcan cu filet douazeci de linguri de pulbere de verbina, peste care se adauga doua cani (500 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa sa macereze vreme de doua saptamani intr-un loc calduros, dupa care se filtreaza, iar tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza din acest remediu, de patru ori pe zi, cate 50 de picaturi diluate in putina apa.
Pulberea
Se obtine prin macinare cat mai fina cu rasnita electrica de cafea. Depozitarea pulberii de verbina se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 2 saptamani (deoarece uleiurile sale volatile se evapora foarte rapid). De regula, se administreaza de 3-4 ori pe zi cate o lingurita rasa de pulbere de verbina, pe stomacul gol.
Infuzia combinata
Se pun 3-4 linguri de verbina maruntita la macerat in jumatate de litru de apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de preparat, care se foloseste intern (1-2 cani pe zi).
Baia terapeutica
Medicina populara, mai ales, recomanda baile complete cu un extract de verbina obtinut astfel: doua maini de planta se pun la macerat in doi litri de apa la temperatura camerei vreme de opt-zece ore (de dimineata pana dupa-amiaza). Dupa trecerea acestui interval de timp, preparatul se strecoara, maceratul rezultat punandu-se deoparte, in timp ce planta ramasa se pune in alti doi litri de apa clocotita si se lasa sa stea acoperita pana se raceste, dupa care se filtreaza. In final se combina cele doua preparate (maceratul si infuzia racita), ce se vor pune in apa de baie, care va fi la o temperatura de 39-40 de grade Celsius. Baia dureaza 10-30 de minute, dupa care pacientul se va usca putin prin tamponare cu prosopul si va ramane sa se odihneasca la loc foarte calduros, vreme de jumatate de ora.
Cataplasma cu verbina
O mana de frunze maruntite de verbina se lasa timp de 1-2 ore sa se inmoaie in apa calda (40-50 de grade Celsius). Dupa trecerea acestui interval de timp se aplica direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon, si se lasa vreme de o ora.
Boli care se trateaza intern cu verbina
Asa cum vom vedea, jumatate din bolile pe care aceasta planta le trateaza tin de sistemul nervos si de psihic, domeniu in care verbina are proprietati de-a dreptul miraculoase. Ea nu doar calmeaza si alina durerea, reduce tensiunea psihica si diferitele tulburari de tip depresiv, ci joaca si un adevarat rol de protectie, preintampinand tulburarile la acest nivel. Dar sa cunoastem in continuare amanuntit utilizarile medicinale ale acestei plante, pe buna dreptate considerata magica:
Depresie, tulburari depresiv-anxioase - se administreaza extractul hidroalcoolic de verbina, cate 3-4 lingurite pe zi. Tratamentul dureaza 2-3 luni si are efecte tonice psihice puternice, indepartand starile de tristete fara motiv aparent, favorizand aparitia calmului, ajutand la refacerea psihica rapida. Tratamentul cu aceasta planta este foarte bine dublat de psihoterapie, verbina creand o stare de bine in care psihologul poate actiona mult mai usor, iar efectele terapiei sale sunt amplificate.
Migrene care apar pe fond de stres, de suprasolicitare nervoasa - se bea zilnic un litru de infuzie combinata, in cure de minimum 10 zile. Inca nu este clar determinat mecanismul neurochimic prin care se produce acest fenomen, dar verbina are, administrata in doze medii, proprietati sedative certe, inlaturand pe moment durerea, diminuand excitabilitatea si favorizand relaxarea.
Alzheimer, tulburari neurologice specifice varstei a treia - cercetari de ultima ora facute de neurologii de la Universitatea din Hong Kong arata ca verbina este printre foarte putinele remedii cu actiune neuroprotectoare. Cu alte cuvinte, aceasta planta impiedica degradarea celulelor sistemului nervos odata cu varsta, actionand favorabil mai ales asupra creierului si asupra maduvei spinarii. Studii laborioase arata ca extractul de verbina stopeaza actiunea unor substante toxice din organism care ataca celulele nervoase, impiedicand astfel aparitia unor boli cum ar fi Alzheimerul. Astfel au fost confirmate rezultatele obtinute in practica in tratarea cu verbina a tulburarilor de memorie si de rationament, a labilitatii psihice, a altor tulburari neurologice care apar la cei in varsta. Verbina se administreaza sub forma de extract hidroalcoolic, cate 4 lingurite pe zi, in cure de 49 de zile, cu doua saptamani de pauza. Este foarte eficienta combinarea sa cu rozmarinul si cu tratamentul cu polen de albine.
Astenie psihica si fizica - se administreaza o doza unica de verbina, de doua lingurite, dimineata. Daca in doze medii verbina este un sedativ bland, in doze ceva mai mari aceasta planta devine un puternic stimulent. Luata dimineata, pe stomacul gol, ea favorizeaza activitatea cerebrala, mareste tonusul psihic si fizic, fiind un remediu puternic impotriva asteniei provenind din diverse cauze. Medicii romani o administrau inca de acum 2000 de ani in aceasta tulburare, mentionand ca ea este eficienta inclusiv contra asteniei sexuale, fiind creditata si cu proprietati afrodiziace.
Insomnie - seara, cu jumatate de ora inainte de culcare, se ia o lingurita de extract hidroalcoolic de verbina. Ca somnifer, verbina s-a dovedit un remediu selectiv, adica se potriveste doar anumitor persoane, asupra carora are un efect excelent, in timp ce altii raman practic indiferenti la administrarea sa. In orice caz, daca adormiti greu noaptea sau va treziti foarte usor, merita sa incercati acest remediu pe baza de verbina, al carui efect este foarte posibil sa "prinda" in cazul dvs.
Anxietate (stari de teama fara motiv aparent), atacuri de panica - se administreaza de trei ori pe zi, dimineata, la pranz si seara, cate o lingurita din combinatia de pulberi de verbina si de rozmarin. Acest amestec are proprietati psihostabilizante, diminuand fluctuatiile emotionale si impiedicand gradat aparitia unor emotii paroxistice de genul fricii intense, panicii etc.
Tulburari care preced sau insotesc menstrele - in medicina traditionala asiatica verbina este considerata printre cele mai puternice remedii contra durerilor de sani si de ovare, contra starilor de nervozitate, contra durerilor de cap specifice sindromului premenstrual. Luata in timpul menstrelor, verbina diminueaza crampele abdominale, reduce durerile de ovare si atenueaza starile emotionale negative. Se ia sub forma de extract hidroalcoolic, de trei-patru ori pe zi, cate o lingurita. In cazul hemoragiilor uterine puternice, se ia sub forma de infuzie combinata, cate un litru pe zi.
Lactatie insuficienta - verbina stimuleaza producerea in organism a prolactinei, hormon care declanseaza si mentine lactatia la femeile care alapteaza. Se administreaza sub forma de infuzie combinata, cate un litru pe zi, sau sub forma de extract hidroalcoolic (tinctura), 4 lingurite pe zi.
Crampe abdominale, enterita, colita - ca remediu de prim ajutor se administreaza infuzia fierbinte de verbina, obtinuta prin oparirea unei lingurite de planta cu o cana de apa clocotita - are efecte antispastice digestive si calmante puternice. Ulterior, se continua tratamentul cu pulbere, cate o lingurita pe zi.
Hepatita, icter - se face un tratament de o luna cu infuzie combinata de verbina, cate 2-3 cani pe zi. Are efecte tonice si drenoare hepatice, stimuleaza apetitul alimentar la persoanele care au pierdut mult in greutate din cauza bolii.
Boli care se trateaza extern cu verbina
Dureri de cap - se face o infuzie combinata concentrata, din 4 lingurite la cana, cu care se umezeste o bucata de tifon ce se pune in jurul capului si pe ceafa. Se ia intern cate o lingura la jumatate de ora din aceasta infuzie combinata concentrata.
Tulburari de somn - se fac cu o ora inainte de culcare bai complete cu infuzie combinata de verbina. Se spunea in trecut despre baia cu verbina ca este un adevarat purificator pentru suflet, inlaturand emotiile negative, favorizand un somn profund si regenerant.
Eczeme, dermatite diverse - se pune pe locul afectat o cataplasma cu verbina obtinuta in modul anterior prezentat. Are efecte antiinflamatoare, calmante, accelereaza vindecarea.
Cosmetica si frumusete
Pentru ca parul sa se regenereze in locurile de unde a cazut, se spala zona respectiva cu o infuzie combinata de verbina, obtinuta din patru lingurite de planta maruntita la o cana de apa. Ultimul clatit se face cu infuzie combinata de verbina, pentru ca parul sa se indeseasca si pentru ca firul sa devina puternic si rezistent.
Precautii si contraindicatii
Verbina este contraindicata femeilor insarcinate, deoarece provoaca adesea contractii uterine (in trecut era administrata pentru a accelera nasterile).
Administrata in doze mari, verbina provoaca voma.
Verbina, mai ales cea cu flori a caror nuanta bate spre albastru, va fi administrata cu prudenta cardiacilor cu antecedente grave.
Verbina, denumita si "iarba sacra" de catre persani, egipteni si romani, este una din cele mai vechi plante medicinale si magice, avand "state de serviciu", datand de acum nu mai putin de 5000 de ani. O gasim ca atare la vechii azteci si la daci, la druizi si la chinezi, la vracii din arhipelagurile din Pacific si la medicii din Roma sau Grecia antica, la pieile rosii din America de Nord si la persani sau la egipteni. Pe o intindere uriasa in timp si in spatiu, gasim aceasta enigmatica verbina, pretuita atat de medici, cat si de magicieni.
Descrierea plantei
Este o planta ruderala ierboasa sau, mai simplu spus, o buruiana care creste pe locuri virane si prin preajma locuintelor. Denumirea sa stiintifica este Verbena officinalis, ultimul cuvant din aceasta denumire atestand faptul ca este "oficinala" sau, altfel spus, ca are proprietati medicinale confirmate. Este iubitoare de lumina, ii plac atat locurile umede, cat si cele uscate, crescand de la campie si pana la 1500 de metri altitudine. Ajunge pana la un metru inaltime, are flori liliachii si frunzele de pe tulpina florifera sunt inguste si zimtate. In pamant, dezvolta o radacina puternica, in care toamna isi depoziteaza substantele de rezerva, radacina din care in fiecare an planta rasare din nou. Se culege acum, in iulie-august, cand este inflorita si cand are maximul calitatilor terapeutice.
Unde gasim si cum recoltam verbina
Cel mai adesea, o gasim in preajma satelor si a locuintelor, acolo unde pamantul este ingrasat cu gunoaie si unde ea vegeteaza excelent. De la verbina se culege partea aeriana, adica tulpina cu tot cu frunze si flori, care se recolteaza prin taiere, fara a smulge radacina, din care vor iesi ulterior alte tulpini. Dupa recoltare, se intind tulpinile de verbina la uscat, in strat subtire, intr-un loc bine aerisit si lipsit de umiditate. Atunci cand s-au uscat, tulpinile se rup cu un pocnet sec (cand sunt indoite), semn ca poate fi pusa la pastrat in pungi de hartie sau in saculeti de panza. Iata in continuare si cateva elemente despre prepararea verbinei:
Preparate pe baza de verbina
Extractul hidroalcoolic (tinctura)
Se pun intr-un borcan cu filet douazeci de linguri de pulbere de verbina, peste care se adauga doua cani (500 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa sa macereze vreme de doua saptamani intr-un loc calduros, dupa care se filtreaza, iar tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza din acest remediu, de patru ori pe zi, cate 50 de picaturi diluate in putina apa.
Pulberea
Se obtine prin macinare cat mai fina cu rasnita electrica de cafea. Depozitarea pulberii de verbina se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 2 saptamani (deoarece uleiurile sale volatile se evapora foarte rapid). De regula, se administreaza de 3-4 ori pe zi cate o lingurita rasa de pulbere de verbina, pe stomacul gol.
Infuzia combinata
Se pun 3-4 linguri de verbina maruntita la macerat in jumatate de litru de apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de preparat, care se foloseste intern (1-2 cani pe zi).
Baia terapeutica
Medicina populara, mai ales, recomanda baile complete cu un extract de verbina obtinut astfel: doua maini de planta se pun la macerat in doi litri de apa la temperatura camerei vreme de opt-zece ore (de dimineata pana dupa-amiaza). Dupa trecerea acestui interval de timp, preparatul se strecoara, maceratul rezultat punandu-se deoparte, in timp ce planta ramasa se pune in alti doi litri de apa clocotita si se lasa sa stea acoperita pana se raceste, dupa care se filtreaza. In final se combina cele doua preparate (maceratul si infuzia racita), ce se vor pune in apa de baie, care va fi la o temperatura de 39-40 de grade Celsius. Baia dureaza 10-30 de minute, dupa care pacientul se va usca putin prin tamponare cu prosopul si va ramane sa se odihneasca la loc foarte calduros, vreme de jumatate de ora.
Cataplasma cu verbina
O mana de frunze maruntite de verbina se lasa timp de 1-2 ore sa se inmoaie in apa calda (40-50 de grade Celsius). Dupa trecerea acestui interval de timp se aplica direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon, si se lasa vreme de o ora.
Boli care se trateaza intern cu verbina
Asa cum vom vedea, jumatate din bolile pe care aceasta planta le trateaza tin de sistemul nervos si de psihic, domeniu in care verbina are proprietati de-a dreptul miraculoase. Ea nu doar calmeaza si alina durerea, reduce tensiunea psihica si diferitele tulburari de tip depresiv, ci joaca si un adevarat rol de protectie, preintampinand tulburarile la acest nivel. Dar sa cunoastem in continuare amanuntit utilizarile medicinale ale acestei plante, pe buna dreptate considerata magica:
Depresie, tulburari depresiv-anxioase - se administreaza extractul hidroalcoolic de verbina, cate 3-4 lingurite pe zi. Tratamentul dureaza 2-3 luni si are efecte tonice psihice puternice, indepartand starile de tristete fara motiv aparent, favorizand aparitia calmului, ajutand la refacerea psihica rapida. Tratamentul cu aceasta planta este foarte bine dublat de psihoterapie, verbina creand o stare de bine in care psihologul poate actiona mult mai usor, iar efectele terapiei sale sunt amplificate.
Migrene care apar pe fond de stres, de suprasolicitare nervoasa - se bea zilnic un litru de infuzie combinata, in cure de minimum 10 zile. Inca nu este clar determinat mecanismul neurochimic prin care se produce acest fenomen, dar verbina are, administrata in doze medii, proprietati sedative certe, inlaturand pe moment durerea, diminuand excitabilitatea si favorizand relaxarea.
Alzheimer, tulburari neurologice specifice varstei a treia - cercetari de ultima ora facute de neurologii de la Universitatea din Hong Kong arata ca verbina este printre foarte putinele remedii cu actiune neuroprotectoare. Cu alte cuvinte, aceasta planta impiedica degradarea celulelor sistemului nervos odata cu varsta, actionand favorabil mai ales asupra creierului si asupra maduvei spinarii. Studii laborioase arata ca extractul de verbina stopeaza actiunea unor substante toxice din organism care ataca celulele nervoase, impiedicand astfel aparitia unor boli cum ar fi Alzheimerul. Astfel au fost confirmate rezultatele obtinute in practica in tratarea cu verbina a tulburarilor de memorie si de rationament, a labilitatii psihice, a altor tulburari neurologice care apar la cei in varsta. Verbina se administreaza sub forma de extract hidroalcoolic, cate 4 lingurite pe zi, in cure de 49 de zile, cu doua saptamani de pauza. Este foarte eficienta combinarea sa cu rozmarinul si cu tratamentul cu polen de albine.
Astenie psihica si fizica - se administreaza o doza unica de verbina, de doua lingurite, dimineata. Daca in doze medii verbina este un sedativ bland, in doze ceva mai mari aceasta planta devine un puternic stimulent. Luata dimineata, pe stomacul gol, ea favorizeaza activitatea cerebrala, mareste tonusul psihic si fizic, fiind un remediu puternic impotriva asteniei provenind din diverse cauze. Medicii romani o administrau inca de acum 2000 de ani in aceasta tulburare, mentionand ca ea este eficienta inclusiv contra asteniei sexuale, fiind creditata si cu proprietati afrodiziace.
Insomnie - seara, cu jumatate de ora inainte de culcare, se ia o lingurita de extract hidroalcoolic de verbina. Ca somnifer, verbina s-a dovedit un remediu selectiv, adica se potriveste doar anumitor persoane, asupra carora are un efect excelent, in timp ce altii raman practic indiferenti la administrarea sa. In orice caz, daca adormiti greu noaptea sau va treziti foarte usor, merita sa incercati acest remediu pe baza de verbina, al carui efect este foarte posibil sa "prinda" in cazul dvs.
Anxietate (stari de teama fara motiv aparent), atacuri de panica - se administreaza de trei ori pe zi, dimineata, la pranz si seara, cate o lingurita din combinatia de pulberi de verbina si de rozmarin. Acest amestec are proprietati psihostabilizante, diminuand fluctuatiile emotionale si impiedicand gradat aparitia unor emotii paroxistice de genul fricii intense, panicii etc.
Tulburari care preced sau insotesc menstrele - in medicina traditionala asiatica verbina este considerata printre cele mai puternice remedii contra durerilor de sani si de ovare, contra starilor de nervozitate, contra durerilor de cap specifice sindromului premenstrual. Luata in timpul menstrelor, verbina diminueaza crampele abdominale, reduce durerile de ovare si atenueaza starile emotionale negative. Se ia sub forma de extract hidroalcoolic, de trei-patru ori pe zi, cate o lingurita. In cazul hemoragiilor uterine puternice, se ia sub forma de infuzie combinata, cate un litru pe zi.
Lactatie insuficienta - verbina stimuleaza producerea in organism a prolactinei, hormon care declanseaza si mentine lactatia la femeile care alapteaza. Se administreaza sub forma de infuzie combinata, cate un litru pe zi, sau sub forma de extract hidroalcoolic (tinctura), 4 lingurite pe zi.
Crampe abdominale, enterita, colita - ca remediu de prim ajutor se administreaza infuzia fierbinte de verbina, obtinuta prin oparirea unei lingurite de planta cu o cana de apa clocotita - are efecte antispastice digestive si calmante puternice. Ulterior, se continua tratamentul cu pulbere, cate o lingurita pe zi.
Hepatita, icter - se face un tratament de o luna cu infuzie combinata de verbina, cate 2-3 cani pe zi. Are efecte tonice si drenoare hepatice, stimuleaza apetitul alimentar la persoanele care au pierdut mult in greutate din cauza bolii.
Boli care se trateaza extern cu verbina
Dureri de cap - se face o infuzie combinata concentrata, din 4 lingurite la cana, cu care se umezeste o bucata de tifon ce se pune in jurul capului si pe ceafa. Se ia intern cate o lingura la jumatate de ora din aceasta infuzie combinata concentrata.
Tulburari de somn - se fac cu o ora inainte de culcare bai complete cu infuzie combinata de verbina. Se spunea in trecut despre baia cu verbina ca este un adevarat purificator pentru suflet, inlaturand emotiile negative, favorizand un somn profund si regenerant.
Eczeme, dermatite diverse - se pune pe locul afectat o cataplasma cu verbina obtinuta in modul anterior prezentat. Are efecte antiinflamatoare, calmante, accelereaza vindecarea.
Cosmetica si frumusete
Pentru ca parul sa se regenereze in locurile de unde a cazut, se spala zona respectiva cu o infuzie combinata de verbina, obtinuta din patru lingurite de planta maruntita la o cana de apa. Ultimul clatit se face cu infuzie combinata de verbina, pentru ca parul sa se indeseasca si pentru ca firul sa devina puternic si rezistent.
Precautii si contraindicatii
Verbina este contraindicata femeilor insarcinate, deoarece provoaca adesea contractii uterine (in trecut era administrata pentru a accelera nasterile).
Administrata in doze mari, verbina provoaca voma.
Verbina, mai ales cea cu flori a caror nuanta bate spre albastru, va fi administrata cu prudenta cardiacilor cu antecedente grave.
joi, 27 februarie 2014
ZEOLIT pur si simplu regenereaza si purifica organele
Zeolitul
este un aluminosilicat format cu milioane de ani in urma din
interactiunea dintre lava incinsa emisa de vulcani si apa marii. Zeolitul
este 100% sigur si non-toxic la orice nivel: toate urmele de metale
grele sunt complet eliminate din corp în termen de 6 la 8 ore.
Tratamentul cu Zeolit este sigur pentru copii, adulti, bolnavi de cancer
si animale de companie. Acesta poate fi administrat simultan cu mai
multe medicamente, exceptie facand cele care sunt bazate pe metale grele
(Carboplatin, Cisplatin).
Zeolitul
are structura moleculara perfecta pentru captarea si eliminarea
metalelor grele din organism fara a scoate ionii sanatosi si mineralele.
Curele de detoxifiere ale organismului sunt ideale pentru prevenirea si
tratarea constipatiei, pentru prevenirea problemelor de tranzit
intestinal lent. Detoxifierea organismului este utila si pentru a scapa
de 2-3 kilograme in plus.
De asemenea, detoxifierea organismului este
indicata pentru a ajuta organele foarte solicitate in procesul de
digestie: ficatul, vezica biliara si rinichii. Igienizarea colonului -
„groapa de gunoi“ a organismului – este primul pas care se face pentru
detoxifierea organismului.
Detoxifierea organismului se realizeaza prin
mecanismele naturale de care dispune corpul nostru si care functioneaza
dupa un ciclu cotidian.
Zilnic, organismul elimina toxine prin colon,
rinichi, plamani, ficat, piele.
O alimentatie prea bogata in grasimi,
carne, lactate grase, alimente rafinate, produse chimice impiedica
detoxifierea organismului. Prin detoxifierea organismului cu Zeolit se
realizeaza procesul de eliminare, neutralizare si transformare a
toxinelor din organism.
Digestia dificila, disfunctiile colonului,
problemele hepatice, tulburarile renale, problemele respiratorii si
cutanate sunt semne ca detoxifierea organismului este deficitara.
Studiile clinice facute pe voluntarii la care s-a administrat Zeolit au
demonstrat o crestere a excretiei urinare in termen de 1 saptamâna, de
5-7 ori mai mare decat in mod normal. De aceea pe tot parcursul
detoxifierii cu Zeolit se cere o hidratare abundeta.
Scaderea
imunitatii, problemele nervoase, respiratorii, hormonale, musculare
sunt exemple ale tulburarilor care apar pe fondul acumularii toxinelor
si al lipsei unei cure de detoxifierea organismului.
Painea, biscuitii,
dulciurile sunt pline de E-uri (conservanti, amelioratori, indulcitori),
care accentueaza nevoia urmarii unei cure pentru detoxifierea
organismului. Multe dintre fructele si legumele pe care le mancam
zilnic sunt stropite cu pesticide si ierbicide, substante care afecteaza
mecanismele implicate in detoxifierea organismului.
Detoxifierea
organismului cu Zeolit este obligatorie pentru ca mancam carne provenita
de la animale hranite cu hormoni de crestere si tratate cu antibiotice.
Margarina se gaseste ascunsa in majoritatea alimentelor din comert,
pestele este contaminat cu mercur. Ne intoxicam fara sa ne dam seama,
detoxifierea organismului cu Zeolit fiind cu atat mai necesara.
Gatim in
vase din aluminiu, apa potabila contine aluminiu, pesticide si alte
chimicale si metale grele. Medicamentele, vaccinurile antigripale contin
numeroase substante toxice.
Toate acestea fac din detoxifierea
organismului o obligatie pentru omul modern.
Folosim cosmetice, produse
de ingrijire corporala, detergenti plini de substante toxice. Respiram
zilnic emisii industriale, gaze de esapament care contin mercur,
antimoniu, arsen, cadmiu.
Plombele dentare din amalgam contin mercur,
care determina migrene, stari de agitatie. Organismul produce chiar el
unele toxine (radicali liberi), deseuri celulare. Aceste toxine provin
din degradarea alimentelor de catre corp.
Exista mai multe semne prin care ne dam seama ca detoxifierea organismului este o necesitate:
- Stari de oboseala nejustificata, energie scazuta, chiar daca va odihniti si va hraniti suficient.
- Somnolenta, trezitul greu dimineata sunt semnale care trimit catre detoxifierea organismului.
- Starile depresive, anxietatea, nervozitatea, lipsa puterii de concentrare
- Pofta de dulciuri, pofta de alimente prajite, condimentate
- Indigestie, daca aveti frecvent stari de voma, greturi.
- Cura pentru detoxifierea organismului cu Zeolit este indicata si in unele afectiuni cronice: acnee, hemoroizi, psoriazis, constipatie, diabet, reumatism, artrita, cancer.
- Detoxifierea organismului este necesara daca sunteti supraponderal sau sunteti predispus la obezitate.
Pentru
persoanele care sunt sub tratament chimioterapeutic sau
radioterapeutic si doresc sa foloseasca zeolit pentru a scapa de
toxinele din organism, este important sa consulte întotdeauna medicul
de familie sau furnizorul de servicii profesionale in sectorul
sanatatii. Zeolitul nu se administreaza impreuna cu tratamentul
chimioterapeutic pe baza de Platina si Litiu (Cisplatin,Carboplatin),
intrucat efectul citostaticelor se va anula. Ca masura de siguranta, se
poate administra Zeolitul cu o pauza de 3 zile dupa si inainte de
tratamentul cu citostatice.
Se
recomanda o cura de cel putin 4 luni/an cu Zeolit pentru rezultate
semnificative si de 6 luni/an pentru intretinere. Se administreaza 2
capsule de 2 ori pe zi. Produsul se pastreaza in flacon bine inchis,
ferit de umiditate si caldura. A nu se depasi doza zilnica recomandata!
Boli prevenite cu ajutorul detoxifierii cu Zeolit:Intoxicatia cu metale grele,Intoxicatia cu pesticide, Infectiile
Intestinale,Gastrita, Ulcerul gastric, Boala de Iradiere, Cancerul de
prostata, Cancerul de piele, Adjuvant in cancerul pulmonar, Cancerul
bucal si faringian, Cancerul de san, Diarea, Deficeintele imunitare, Infertilitatea la barbati, Guta, Autismul, Adjuvant in hepatita virala, Adjuvant in infectiile virale.
Administrare: cate 2 capsule dimineata si seara inainte de mese
luni, 24 februarie 2014
Metode care ajuta la vindecarea cancerului
Jashmuheen povesteste cum s-a tratat de cancer de 2 ori la inceputul anilor 1990 si in 2004.
Printre metodele amintite de Jashmuheen sunt:
Apa oxigenata
Sucuri naturale de fructe si legume
Mancarea alcalina (lamaia fiind unul dintre alimentele care devin alcaline in stomac)
Sa zambim spre zona bolnava si sa fim atenti la raspunsul acelei zone
Sa trimitem iubire iubire pura spre zona bolnava si sa fim atenti la raspunsul acelei zone
Sa ne folosim Inteligenta interioara, ceea ce Spiritul divin ne spune!
Sa activam starea de SANATATE PERFECTA pe care cu siguranta am avut-o la un moment dat, in adolescenta de exemplu! : Afirmati in meditatie: "Ma bucur de sanatate perfecta!"
Petreceti timp in natura! Energia din natura va schimba energia din voi!
Boala este doar o frecventa de vibratie care poate fi schimbata prin gandirea pozitiva, prin practica spirituala(meditatie, rugaciune) , prin stil de viata sanatos, prin iubire !
Printre metodele amintite de Jashmuheen sunt:
Apa oxigenata
Sucuri naturale de fructe si legume
Mancarea alcalina (lamaia fiind unul dintre alimentele care devin alcaline in stomac)
Sa zambim spre zona bolnava si sa fim atenti la raspunsul acelei zone
Sa trimitem iubire iubire pura spre zona bolnava si sa fim atenti la raspunsul acelei zone
Sa ne folosim Inteligenta interioara, ceea ce Spiritul divin ne spune!
Sa activam starea de SANATATE PERFECTA pe care cu siguranta am avut-o la un moment dat, in adolescenta de exemplu! : Afirmati in meditatie: "Ma bucur de sanatate perfecta!"
Petreceti timp in natura! Energia din natura va schimba energia din voi!
Boala este doar o frecventa de vibratie care poate fi schimbata prin gandirea pozitiva, prin practica spirituala(meditatie, rugaciune) , prin stil de viata sanatos, prin iubire !
joi, 20 februarie 2014
Gref ROZ
Uleiul esential de grapefruit roz se obtine prin presarea la rece a
coajei acestui fruct. Uleiul esential rezultat nu este numai un ulei
purificator si cu proprietati de curatare, ci are totodata si
capacitatea de a energiza luminos trupul si de a inalta spiritul.
Grapefruit-ul roz este renumit si pentru ca stopeaza pofta de dulciuri, fiind recomandat pentru tratarea tulburarilor de alimentatie si problemele de obezitate, arata Natural News.
Parfumul proaspat de grapefruit roz te ajuta sa treci peste acele dimineti cand, pur si simplu, nu ai chef sa te ridici din pat. Daca este tinut pe noptiera, mireasma lui are rolul de a te pune in miscare in cel mai scurt timp.
Este folosit si in aromoterapie, avand un rol revitalizant, mai ales atunci cand te simti coplesit. Uleiul de grapefruit ajuta foarte mult la refacerea acelei stari de bine, recapatandu-ti astfel optimismul. Poate fi, asadar, un excelent odorizant de camera.
Acest ulei esential are un mare rol in cresterea respectului fata de propria persoana. Dupa inhalare, veti avea sentimentul ca aveti forte noi, iar energia pe care o veti capata nu va mai fi ceva atat de neobisnuit, cum vi se parea inainte.
Si pe langa faptul ca diminueaza apetitul, grapefruitul roz ajuta totodata si la imbunatatirea digestiei si a metabolsmului. Folosit in cosmetica, acesta are diferite proprietati.
Daca adaugati o picatura sau doua de ulei esential in sticla cu sampon, veti observa ca, in timp, parul va capata o stralucire sanatoasa. De asemenea, a fost demonstrat faptul ca grapefruitul roz este foarte bun pentru un scalp sau un ten gras.
Daca este aplicat local, acest ulei poate avea efecte astringente si de tonifiere. Ajuta mult si in stimularea sistemului limfatic. In acest fel ajuta corpul sa elimine toxinele.
Uleiul de grapefruit roz stimuleaza, de asemenea, si functiile ficatului si ale vezicii biliare. Constituie un tonic excelent pentru ca activeaza circulatia si reinnoieste celulele pielii.
Potrivit medicinei antice, gustul acru de ulei de grapefruit are rolulul de a reda echilibrul si de a repara probleme cum ar fi constipatie, flatulenta, anxietate, griji, neliniste, sindrom premenstrual si insomnie. Gustul acru imbunatateste si ritmul un sistem digestiv lent.
Picurati unul, doi sau chiar trei stropi de ulei de grapefruit pe palme, frecati-le, faceti-le cupa si inspirati incet aroma. Puteti "ajusta" cu usurinta intensitatea parfumului prin apropierea sau indepartarea mainilor de nas.
Este recomandat sa inspiri mireasma intre 5 si 20 minute, inainte de masa. De asemenea, este important sa beti apa pura, dupa inhalarea uleiului.
Daca se va crea un amestec de ulei esential de grapefruit roz cu cel de patchouli salbatic, efectul primului va fi accentuat, iar rezultatul va fi o suprimare naturala a poftei de mancare
Grapefruit-ul roz este renumit si pentru ca stopeaza pofta de dulciuri, fiind recomandat pentru tratarea tulburarilor de alimentatie si problemele de obezitate, arata Natural News.
Parfumul proaspat de grapefruit roz te ajuta sa treci peste acele dimineti cand, pur si simplu, nu ai chef sa te ridici din pat. Daca este tinut pe noptiera, mireasma lui are rolul de a te pune in miscare in cel mai scurt timp.
Este folosit si in aromoterapie, avand un rol revitalizant, mai ales atunci cand te simti coplesit. Uleiul de grapefruit ajuta foarte mult la refacerea acelei stari de bine, recapatandu-ti astfel optimismul. Poate fi, asadar, un excelent odorizant de camera.
Acest ulei esential are un mare rol in cresterea respectului fata de propria persoana. Dupa inhalare, veti avea sentimentul ca aveti forte noi, iar energia pe care o veti capata nu va mai fi ceva atat de neobisnuit, cum vi se parea inainte.
Si pe langa faptul ca diminueaza apetitul, grapefruitul roz ajuta totodata si la imbunatatirea digestiei si a metabolsmului. Folosit in cosmetica, acesta are diferite proprietati.
Daca adaugati o picatura sau doua de ulei esential in sticla cu sampon, veti observa ca, in timp, parul va capata o stralucire sanatoasa. De asemenea, a fost demonstrat faptul ca grapefruitul roz este foarte bun pentru un scalp sau un ten gras.
Daca este aplicat local, acest ulei poate avea efecte astringente si de tonifiere. Ajuta mult si in stimularea sistemului limfatic. In acest fel ajuta corpul sa elimine toxinele.
Uleiul de grapefruit roz stimuleaza, de asemenea, si functiile ficatului si ale vezicii biliare. Constituie un tonic excelent pentru ca activeaza circulatia si reinnoieste celulele pielii.
Potrivit medicinei antice, gustul acru de ulei de grapefruit are rolulul de a reda echilibrul si de a repara probleme cum ar fi constipatie, flatulenta, anxietate, griji, neliniste, sindrom premenstrual si insomnie. Gustul acru imbunatateste si ritmul un sistem digestiv lent.
Picurati unul, doi sau chiar trei stropi de ulei de grapefruit pe palme, frecati-le, faceti-le cupa si inspirati incet aroma. Puteti "ajusta" cu usurinta intensitatea parfumului prin apropierea sau indepartarea mainilor de nas.
Este recomandat sa inspiri mireasma intre 5 si 20 minute, inainte de masa. De asemenea, este important sa beti apa pura, dupa inhalarea uleiului.
Daca se va crea un amestec de ulei esential de grapefruit roz cu cel de patchouli salbatic, efectul primului va fi accentuat, iar rezultatul va fi o suprimare naturala a poftei de mancare
Chimio şi radio protector
Fares - Imunitate cu 7 ciuperci (60 capsule)
Creşte rezistenţa organismului
Ingrediente/capsulă:
Extract total 10:1 de Reishi (Ganoderma lucidum) 82 mg, extract total 10:1 Shitake (Lentinus endodes) 82 mg, extract total 10:1 de Maitake (Grifola frondosa) 82 mg, Cordyceps sinensis, ciuperca de mesteacan (Obliquus inonotus), extract de Coriolus versicolor standardizat în min. 30% polozaharide, miceliu de iască (Fomes fomentarius).
Extract total 10:1 de Reishi (Ganoderma lucidum) 82 mg, extract total 10:1 Shitake (Lentinus endodes) 82 mg, extract total 10:1 de Maitake (Grifola frondosa) 82 mg, Cordyceps sinensis, ciuperca de mesteacan (Obliquus inonotus), extract de Coriolus versicolor standardizat în min. 30% polozaharide, miceliu de iască (Fomes fomentarius).
Ciupercile medicinale sunt folosite pentru a trata şi preveni o gamă largă de boli, prin utilizarea lor ca stimulenţi şi modulatori ai imunităţii, adaptogeni şi antioxidanţi.
Reishi (Ganoderma lucidum), ciuperca faimoasă în medicina tradiţională chineză, conţine aproximativ 400 compuşi bioactivi diferiţi, care îi conferă numeroase efecte farmacologice: imunomodulator, chimio şi radio protector, antihepatotoxic, antioxidant, antialergic, hipocolesterolemiant, hipotensor, adaptogen, precum şi de protecţie împotriva deteriorarii ADN-ului.
Shitake (Lentinus endodes) nu este doar o ciupercă medicinală, ci si un excelent aliment folosit pe scară largă în Japonia. Atât miceliul cat şi ciuperca sunt frecvent utilizate pentru stimularea sistemului imunitar, reducerea colesterolului, tratamentul infecţiei cu HIV şi a tumorilor.
Maitake (Grifola frondosa) este cunoscut mai ales pentru proprietăţile sale puternic imunostimulatoare, antioxidante şi antitumorale conferite de nivelul ridicat de ß-glucani găsit în această ciupercă. Maitake, de asemenea, ajută la scaderea glicemiei şi colesterolui.
Cordyceps a devenit foarte popular datorită capacităţii sale de a spori rezistenţa fizică fiind utilizat de către sportivii olimpici. Are o gamă largă de utilizări, inclusiv stimularea sistemului imunitar, reducerea nivelului colesterolului, astm, aritmie, tumori.
Ciuperca de mesteacăn are o activitate puternic antioxidantă, proprietăţi anti-inflamatorii şi poate reduce nivelul de zahăr din sânge. Conţine betulin şi inotodiol, doi compuşi care au demonstrat capacitatea de a induce distrugerea anumitor linii celulare maligne. Această ciupercă poate fi utilizată şi în caz de gripă.
Coriolus versicolor a dat rezultate foarte bune în tratamentul mai multe tipuri de tumori: pulmonare, mamare, cervicale stomacale, hepatice şi de prostată. Atunci când este folosit în combinaţie cu chimioterapia, a dovedit ca reduce în mod semnificativ efectele secundare ale acesteia.
Iasca (Fomes fomentarius) a fost menţionată ca fiind un medicament încă din 400 î.Hr.. Multe studii recente au demonstrat un puternic efect antiviral, antibacterian şi imunostimulent. De asemenea poate ajuta la tratamentul şi prevenirea complicaţiilor diabetice , prin scăderea glicemiei, colesterolului şi trigliceridelor din sânge.
Shitake (Lentinus endodes) nu este doar o ciupercă medicinală, ci si un excelent aliment folosit pe scară largă în Japonia. Atât miceliul cat şi ciuperca sunt frecvent utilizate pentru stimularea sistemului imunitar, reducerea colesterolului, tratamentul infecţiei cu HIV şi a tumorilor.
Maitake (Grifola frondosa) este cunoscut mai ales pentru proprietăţile sale puternic imunostimulatoare, antioxidante şi antitumorale conferite de nivelul ridicat de ß-glucani găsit în această ciupercă. Maitake, de asemenea, ajută la scaderea glicemiei şi colesterolui.
Cordyceps a devenit foarte popular datorită capacităţii sale de a spori rezistenţa fizică fiind utilizat de către sportivii olimpici. Are o gamă largă de utilizări, inclusiv stimularea sistemului imunitar, reducerea nivelului colesterolului, astm, aritmie, tumori.
Ciuperca de mesteacăn are o activitate puternic antioxidantă, proprietăţi anti-inflamatorii şi poate reduce nivelul de zahăr din sânge. Conţine betulin şi inotodiol, doi compuşi care au demonstrat capacitatea de a induce distrugerea anumitor linii celulare maligne. Această ciupercă poate fi utilizată şi în caz de gripă.
Coriolus versicolor a dat rezultate foarte bune în tratamentul mai multe tipuri de tumori: pulmonare, mamare, cervicale stomacale, hepatice şi de prostată. Atunci când este folosit în combinaţie cu chimioterapia, a dovedit ca reduce în mod semnificativ efectele secundare ale acesteia.
Iasca (Fomes fomentarius) a fost menţionată ca fiind un medicament încă din 400 î.Hr.. Multe studii recente au demonstrat un puternic efect antiviral, antibacterian şi imunostimulent. De asemenea poate ajuta la tratamentul şi prevenirea complicaţiilor diabetice , prin scăderea glicemiei, colesterolului şi trigliceridelor din sânge.
Efect
-imunomodulator, imunostimulator
-stimulează producerea de interferon în organism
-antibacterian, antiviral, antifungic
-antiinflamator
-antitoxic, protector hepatic si renal
-chimio şi radio protector
-antitumoral
-hipocolesterolemiant
-hipoglicemiant
-antialergic (antihistaminic)
-antiagregant plachetar-adaptogen, tonic general
-antioxidant
-imunomodulator, imunostimulator
-stimulează producerea de interferon în organism
-antibacterian, antiviral, antifungic
-antiinflamator
-antitoxic, protector hepatic si renal
-chimio şi radio protector
-antitumoral
-hipocolesterolemiant
-hipoglicemiant
-antialergic (antihistaminic)
-antiagregant plachetar-adaptogen, tonic general
-antioxidant
Recomandări
-imunitate scazută
-infecţii virale (hepatită virală, gripă, herpes, zona-zoster)
-infecţii bacteriene, fungice
-diabet zaharat
-protejează faţa de radiatii
-reduce efectele negative ale chimioterapiei
-complementar în tratamentul tumorilor
-colesterol şi trigliceride crescute
-hipertensiune arterială
-alergii, astm bronşic
-tromboflefite, varice
-stres, suprasolicitare fizică şi psihică
-oboseală cronică, convalescenţă
-imunitate scazută
-infecţii virale (hepatită virală, gripă, herpes, zona-zoster)
-infecţii bacteriene, fungice
-diabet zaharat
-protejează faţa de radiatii
-reduce efectele negative ale chimioterapiei
-complementar în tratamentul tumorilor
-colesterol şi trigliceride crescute
-hipertensiune arterială
-alergii, astm bronşic
-tromboflefite, varice
-stres, suprasolicitare fizică şi psihică
-oboseală cronică, convalescenţă
miercuri, 5 februarie 2014
Ayurveda
Ayurveda înseamnă "Ştiinţa vieţii". Ea nu înseamnă medicina hindusă, aşa cum
nici fitoterapia sa nu trebuie considerată ca fiind exclusiv doar fitoterapia indiană. Ea
este o ştiinţă a vieţii care cuprinde întreaga complexitate a vieţii, şi care leagă viaţa
individuală de cea a Universului. Fiind deschisă faţă de toate aspectele vieţii, ea include
toate aceste aspecte şi toate metodele care ne aduc într- o mai mare armonie cu
viaţa.
Ayurveda nu aparţine estului sau vestului, timpurilor vechi sau actuale. Ea este una
si aceeaşi, o cunoaştere care care aparţine tuturor fiinţelor- nu un sistem impus lor, ci o
resursă din care să ne inspirăm şi pe care să o adaptăm nevoilor unice şi specifice ale
individului în propriul său mediu de viaţă.
Medicina Ayurvedică nu ne oferă doar ierburi specifice, ci şi un mod de a înţelege
toate plantele. Ayurveda îndepărtează barierele din calea fiinţelor umane. Pentru a face
posibilă apariţia unei noi epoci, cunoştiinţele medicale despre arta vindecării trebuiesc
împărtăşite tuturor, într-o măsură mai mare.
Evoluţia este o manifestare a potenţialelor l a t e n t e . În fiecare lucru sînt conţinute
toate lucrurile: în sămînţă este copacul; în copac este pădurea: De aceea, inteligenţa
este conţinută implicit în multele lumi ale naturii, nu doar în cea a fiinţelor umane.
Altfel spus, conştiinţa există în toate formele de viaţă. Ea este baza creaţiei, puterea
evoluţiei. Viaţa, creaţia şi evoluţia sînt etape în dezvoltarea şi relevarea conştiinţei. Nu
există nimic în existenţă care să fie lipsit de sentimente, nimic care să fie profan sau
nespiritual, nimic care să nu aibă o unică valoare în cosmos. Viaţa este relaţională,
interdependentă, interconectivă, un sistem de hrănire, de susţinere şi ajutorare reciprocă,
nu numai fizică, dar şi psihologică şi spirituală.
De aceea, conştiinţa nu este doar gîndire, intelect sau raţiune. Ea reprezintă şi
sentimentul de a fi viu şi de a fi legat de toate formele de viaţă. Conştiinţa ca fiind
sentiment pur există deja în plante, este ascunsă în pietre, şi chiar şi în interiorul atomului.
Atracţia şi respingerea elementară sînt similare dragostei şi urii, plăcerii şi dezgustului.
Din acest motiv, înţelepţii indieni susţin că doar Sinele suprem există, că unitatea este
baza întregii existenţe-că unitatea vieţii este unitatea conştiinţei.
In lumea exterioară, un soare central este sursa luminii şi v i e ţ i i . În lumea interioară,
un soare central este de asemenea sursa vieţii. Soarele interior este adevăratul nostru
Eu, ceea ce anticii numeau Purusha sau Atman. Plantele ne aduc în comuniune cu
energia soarelui exterior, în timp ce planta noastră interioară, sistemul nostru nervos,
ne aduce în comuniune cu soarele interior. Dacă stabilim legătura corectă dintre planta
exterioară şi planta interioară, atunci se va reîntregi circuitul luminii şi al vieţii, permiţînd
stabilirea unei curgeri libere a fluxului de conştiinţă, în care mintea este transcensă,
unificând soarele interior cu cel exterior, microcosmosul interior cu macrocosmosul
exterior, apare starea de BEATITUDINE în viaţă.
Adevărata folosire a unei plante sau ierburi, în care adevărata sa putere este eliberată,
implică o comuniune cu aceasta. Planta, cît timp sîntem în comuniune cu ea, ne va
vitaliza sistemul nervos şi ne va învigora percepţia. Aceasta înseamnă că planta are o
valoare sacră, ea fiind un m ijloc de comuniune cu întreaga natură. Fiecare plantă, apoi,
ca o mantra, va contribui la actualizarea potenţialului acelui aspect al vieţii cosmice a
cărei reprezentantă este.
Din acest motiv, mulţi dintre antici au avut un profund respect pentru lumea plantelor.
Nu este vorba de o veneraţie superstiţioasă, nici de o sensibilitate la frumos, este o
conştientizare a puterii pe care ne-o dau plantele. Forţa nu o primim prin simpla
consumare a plantei, ci prin comuniunea totală cu aceasta
Inţelepţii vechii Indii abordau vindecarea şi plantele cu această conştiinţă de sine.
Nu era o ştiinţă experimentală, ci o formă directă de participare. Experimentul implică
distanţă, o diferenţiere între observator şi observat, între subiect şi obiect. Ca rezultat,
este mediată, măsurată, tradusă. Prin disecarea corpului, penetrarea sufletului este omisă.
Percepţia directă, sau meditaţia, reprezintă ştiinţa Yoga. Yoga permite esenţei, lucrului
însuşi, să ni se reveleze. Cînd aceasta se întîmplă, apare o revelaţie deplină a potenţialului
material şi spiritual.
Inţelepţii, prin intermediul percepţiei Yoga, Iasă plantele să le vorbească. Iar plantele
le dezvăluie secretele lor, multe dintre ele mult mai subtile decît ar putea descoperi o
analiză chimică. Apropiindu-ne plantele în acelaşi fel astăzi, şi privindu-le nu ca pe
nişte simple obiecte pe care Ie folosim în mod egoist, pentru propria noastră proslăvire,
ci tratîndu-le ca părţi integrale ale unităţii noastre, adevărata valoare a plantei se va
mări dacă o vom folosi neegoist.
Pentru a deveni un adevărat fitoterapeut, trebuie să devii un înţelept. Aceasta
înseamnă a fi sensibil la existenţa plantelor, să comunici conştient şi receptiv cu lumina
plantei primită din Univers. Trebuie să înveţi să asculţi cînd o plantă vorbeşte, să-i
vorbeşti plantei ca unei fiinţe umane, şi să o priveşti ca un profesor.
sursa : cartea "Yoga Ierburilor" DR. DAVID FRAWLEY si DR. VASANT LAD
nici fitoterapia sa nu trebuie considerată ca fiind exclusiv doar fitoterapia indiană. Ea
este o ştiinţă a vieţii care cuprinde întreaga complexitate a vieţii, şi care leagă viaţa
individuală de cea a Universului. Fiind deschisă faţă de toate aspectele vieţii, ea include
toate aceste aspecte şi toate metodele care ne aduc într- o mai mare armonie cu
viaţa.
Ayurveda nu aparţine estului sau vestului, timpurilor vechi sau actuale. Ea este una
si aceeaşi, o cunoaştere care care aparţine tuturor fiinţelor- nu un sistem impus lor, ci o
resursă din care să ne inspirăm şi pe care să o adaptăm nevoilor unice şi specifice ale
individului în propriul său mediu de viaţă.
Medicina Ayurvedică nu ne oferă doar ierburi specifice, ci şi un mod de a înţelege
toate plantele. Ayurveda îndepărtează barierele din calea fiinţelor umane. Pentru a face
posibilă apariţia unei noi epoci, cunoştiinţele medicale despre arta vindecării trebuiesc
împărtăşite tuturor, într-o măsură mai mare.
Evoluţia este o manifestare a potenţialelor l a t e n t e . În fiecare lucru sînt conţinute
toate lucrurile: în sămînţă este copacul; în copac este pădurea: De aceea, inteligenţa
este conţinută implicit în multele lumi ale naturii, nu doar în cea a fiinţelor umane.
Altfel spus, conştiinţa există în toate formele de viaţă. Ea este baza creaţiei, puterea
evoluţiei. Viaţa, creaţia şi evoluţia sînt etape în dezvoltarea şi relevarea conştiinţei. Nu
există nimic în existenţă care să fie lipsit de sentimente, nimic care să fie profan sau
nespiritual, nimic care să nu aibă o unică valoare în cosmos. Viaţa este relaţională,
interdependentă, interconectivă, un sistem de hrănire, de susţinere şi ajutorare reciprocă,
nu numai fizică, dar şi psihologică şi spirituală.
De aceea, conştiinţa nu este doar gîndire, intelect sau raţiune. Ea reprezintă şi
sentimentul de a fi viu şi de a fi legat de toate formele de viaţă. Conştiinţa ca fiind
sentiment pur există deja în plante, este ascunsă în pietre, şi chiar şi în interiorul atomului.
Atracţia şi respingerea elementară sînt similare dragostei şi urii, plăcerii şi dezgustului.
Din acest motiv, înţelepţii indieni susţin că doar Sinele suprem există, că unitatea este
baza întregii existenţe-că unitatea vieţii este unitatea conştiinţei.
In lumea exterioară, un soare central este sursa luminii şi v i e ţ i i . În lumea interioară,
un soare central este de asemenea sursa vieţii. Soarele interior este adevăratul nostru
Eu, ceea ce anticii numeau Purusha sau Atman. Plantele ne aduc în comuniune cu
energia soarelui exterior, în timp ce planta noastră interioară, sistemul nostru nervos,
ne aduce în comuniune cu soarele interior. Dacă stabilim legătura corectă dintre planta
exterioară şi planta interioară, atunci se va reîntregi circuitul luminii şi al vieţii, permiţînd
stabilirea unei curgeri libere a fluxului de conştiinţă, în care mintea este transcensă,
unificând soarele interior cu cel exterior, microcosmosul interior cu macrocosmosul
exterior, apare starea de BEATITUDINE în viaţă.
Adevărata folosire a unei plante sau ierburi, în care adevărata sa putere este eliberată,
implică o comuniune cu aceasta. Planta, cît timp sîntem în comuniune cu ea, ne va
vitaliza sistemul nervos şi ne va învigora percepţia. Aceasta înseamnă că planta are o
valoare sacră, ea fiind un m ijloc de comuniune cu întreaga natură. Fiecare plantă, apoi,
ca o mantra, va contribui la actualizarea potenţialului acelui aspect al vieţii cosmice a
cărei reprezentantă este.
Din acest motiv, mulţi dintre antici au avut un profund respect pentru lumea plantelor.
Nu este vorba de o veneraţie superstiţioasă, nici de o sensibilitate la frumos, este o
conştientizare a puterii pe care ne-o dau plantele. Forţa nu o primim prin simpla
consumare a plantei, ci prin comuniunea totală cu aceasta
Inţelepţii vechii Indii abordau vindecarea şi plantele cu această conştiinţă de sine.
Nu era o ştiinţă experimentală, ci o formă directă de participare. Experimentul implică
distanţă, o diferenţiere între observator şi observat, între subiect şi obiect. Ca rezultat,
este mediată, măsurată, tradusă. Prin disecarea corpului, penetrarea sufletului este omisă.
Percepţia directă, sau meditaţia, reprezintă ştiinţa Yoga. Yoga permite esenţei, lucrului
însuşi, să ni se reveleze. Cînd aceasta se întîmplă, apare o revelaţie deplină a potenţialului
material şi spiritual.
Inţelepţii, prin intermediul percepţiei Yoga, Iasă plantele să le vorbească. Iar plantele
le dezvăluie secretele lor, multe dintre ele mult mai subtile decît ar putea descoperi o
analiză chimică. Apropiindu-ne plantele în acelaşi fel astăzi, şi privindu-le nu ca pe
nişte simple obiecte pe care Ie folosim în mod egoist, pentru propria noastră proslăvire,
ci tratîndu-le ca părţi integrale ale unităţii noastre, adevărata valoare a plantei se va
mări dacă o vom folosi neegoist.
Pentru a deveni un adevărat fitoterapeut, trebuie să devii un înţelept. Aceasta
înseamnă a fi sensibil la existenţa plantelor, să comunici conştient şi receptiv cu lumina
plantei primită din Univers. Trebuie să înveţi să asculţi cînd o plantă vorbeşte, să-i
vorbeşti plantei ca unei fiinţe umane, şi să o priveşti ca un profesor.
sursa : cartea "Yoga Ierburilor" DR. DAVID FRAWLEY si DR. VASANT LAD
Ierburile "alimente speciale"
Puterea Ayurvedei se bazează pe marea sa claritate şi cuprindere globală a
interrelaţiilor dinamice dintre procesele fiziologice organice şi factorii externi incluzînd
clima, locul de muncă şi dieta împreună cu stările emoţionale interne. Spre deosebire
de aceasta, ştiinţa vestică se bazează pe structura specifică moleculară şi chimie. Este
paradoxal că ambele ştiinţe pot descrie aceleaşi condiţii în asemenea moduri diferite şi
din puncte de vedere diametral opuse.
Astăzi, mulţi oameni se îndreaptă spre sistemele de vindecare orientale şi spre plantele
medicinale pentru că se apropie cel mai mult de premiza unui sistem care pe de o parte
este efectiv puternic, iar pe de altă parte este un sistem blînd, sensibil, cu un minim de
pericol datorat efectelor secundare.. Ei simt că boala apare nu ca un fenomen arbitrar
ci se datorează unor factori, care corect depistaţi şi înţeleşi, ajută la vindecare, si, mai
mult, previn apariţia recăderilor, a recidivelor.
Ayurveda, cu Tridosha, sau cele trei sisteme umorale, este capabilă să ofere o
completă înţelegere a stării de sănătate prin termenii unui echilibru metabolic. Boala
este înţeleasă simplu ca un dezechilibru între energia nervoasă (vata), energia catabolică
a focului (pitta) şi energia nutritivă anabolică {kapha). Toate alimentele şi
experienţele acţionează asupra echilibrului global al acestor umori. Aceasta este dovedită
de faptul că, doar prin ajustarea echilibrul alimentar, multe din problemele de sănătate
sînt ameliorate (din păcate, aceasta nu este considerată ca adevărată de majoritatea
medicilor din Vest).
Ierburile sînt utilizate ca "alimente speciale", menite să elimine excesele sau să
îndrepte deficienţele. Pe lîngă puternicul impact nutritiv asupra unui corp slăbit, prima
acţiune este de a stimula anumite funcţii particulare organice. Acesta reprezintă aspectul
energetic mai subtil al ierburilor, şi, într-adevăr, al tuturor doctoriilor, medicamentelor
şi alimentelor. Pe lîngă funcţia specifică a unui medicament sau a unui aliment, există
un efect general, în sensul că la cei care manifestă o predispoziţie, medicamentul sau
alimentul poate să crească sau să scadă metabolismul global şi să stimuleze sau să
sedeze energia nervoasă, nutritivă sau energia catabolică a focului din care este compus
sistemul umoral Tridosha.
Greşeala fundamentală a medicinii vestice este că tratează boala, şi nu pacientul.
Dacă medicamentele ar fi prescrise ţinînd cont de caracteristicile individuale ale fiecărui
pacient, întocmai cum ierburile sînt prescrise în sistemul de vindecare oriental, multe
din efectele secundare care apar ar putea fi evitate. Valoarea utilizării ierburilor şi
alimentelor este legată în particular de acţiunea relativ nespecifica sau de "moderare".
Dacă o plantă este utilizată greşit, rezultatele sînt relativ minore şi ele încetează într-un
timp relativ scurt, aproximativ o zi, care reprezintă timpul necesar corpului de a elimina
resturile plantei din sistem. Acest procedeu este mult mai dificil cu medicamente sintetice
sau extracte concentrate. Ficatul poate să fie incapabil de a elimina complet o substanţă
din ţesuturile şi celulele corpului pentru că nu o poate neutraliza, în vederea asimilării
sau eliminării. Incapabil să transforme complet substanţa, aceasta este stocată în ficat şi
ţesuturi, sau circulă prin corp, determinind o încărcătură toxică, care împiedică procesele
fiziologice organice necesare.
Inainte de a realiza în întregime beneficiile asupra sănătăţii a medicinii Ayurveda
sau ale medicinii chinezeşti, ambele fiind sisteme de vindecare "energetice", toate
alimentele şi plantele trebuie clasificate şi înţelese din perspectiva efectelor energetice
vizibile asupra totalităţii proceselor metabolice.
sursa: Yoga ierburilor DR. DAVID FRAWLEY si DR. VASANT LAD
interrelaţiilor dinamice dintre procesele fiziologice organice şi factorii externi incluzînd
clima, locul de muncă şi dieta împreună cu stările emoţionale interne. Spre deosebire
de aceasta, ştiinţa vestică se bazează pe structura specifică moleculară şi chimie. Este
paradoxal că ambele ştiinţe pot descrie aceleaşi condiţii în asemenea moduri diferite şi
din puncte de vedere diametral opuse.
Astăzi, mulţi oameni se îndreaptă spre sistemele de vindecare orientale şi spre plantele
medicinale pentru că se apropie cel mai mult de premiza unui sistem care pe de o parte
este efectiv puternic, iar pe de altă parte este un sistem blînd, sensibil, cu un minim de
pericol datorat efectelor secundare.. Ei simt că boala apare nu ca un fenomen arbitrar
ci se datorează unor factori, care corect depistaţi şi înţeleşi, ajută la vindecare, si, mai
mult, previn apariţia recăderilor, a recidivelor.
Ayurveda, cu Tridosha, sau cele trei sisteme umorale, este capabilă să ofere o
completă înţelegere a stării de sănătate prin termenii unui echilibru metabolic. Boala
este înţeleasă simplu ca un dezechilibru între energia nervoasă (vata), energia catabolică
a focului (pitta) şi energia nutritivă anabolică {kapha). Toate alimentele şi
experienţele acţionează asupra echilibrului global al acestor umori. Aceasta este dovedită
de faptul că, doar prin ajustarea echilibrul alimentar, multe din problemele de sănătate
sînt ameliorate (din păcate, aceasta nu este considerată ca adevărată de majoritatea
medicilor din Vest).
Ierburile sînt utilizate ca "alimente speciale", menite să elimine excesele sau să
îndrepte deficienţele. Pe lîngă puternicul impact nutritiv asupra unui corp slăbit, prima
acţiune este de a stimula anumite funcţii particulare organice. Acesta reprezintă aspectul
energetic mai subtil al ierburilor, şi, într-adevăr, al tuturor doctoriilor, medicamentelor
şi alimentelor. Pe lîngă funcţia specifică a unui medicament sau a unui aliment, există
un efect general, în sensul că la cei care manifestă o predispoziţie, medicamentul sau
alimentul poate să crească sau să scadă metabolismul global şi să stimuleze sau să
sedeze energia nervoasă, nutritivă sau energia catabolică a focului din care este compus
sistemul umoral Tridosha.
Greşeala fundamentală a medicinii vestice este că tratează boala, şi nu pacientul.
Dacă medicamentele ar fi prescrise ţinînd cont de caracteristicile individuale ale fiecărui
pacient, întocmai cum ierburile sînt prescrise în sistemul de vindecare oriental, multe
din efectele secundare care apar ar putea fi evitate. Valoarea utilizării ierburilor şi
alimentelor este legată în particular de acţiunea relativ nespecifica sau de "moderare".
Dacă o plantă este utilizată greşit, rezultatele sînt relativ minore şi ele încetează într-un
timp relativ scurt, aproximativ o zi, care reprezintă timpul necesar corpului de a elimina
resturile plantei din sistem. Acest procedeu este mult mai dificil cu medicamente sintetice
sau extracte concentrate. Ficatul poate să fie incapabil de a elimina complet o substanţă
din ţesuturile şi celulele corpului pentru că nu o poate neutraliza, în vederea asimilării
sau eliminării. Incapabil să transforme complet substanţa, aceasta este stocată în ficat şi
ţesuturi, sau circulă prin corp, determinind o încărcătură toxică, care împiedică procesele
fiziologice organice necesare.
Inainte de a realiza în întregime beneficiile asupra sănătăţii a medicinii Ayurveda
sau ale medicinii chinezeşti, ambele fiind sisteme de vindecare "energetice", toate
alimentele şi plantele trebuie clasificate şi înţelese din perspectiva efectelor energetice
vizibile asupra totalităţii proceselor metabolice.
sursa: Yoga ierburilor DR. DAVID FRAWLEY si DR. VASANT LAD
luni, 3 februarie 2014
Surse naturale de progesteron
Progesteronul este un hormon feminin foarte important pentru reproducere, cu multiple functii. Alaturi de estrogen, regleaza ciclul menstrual si, de asemenea, initiaza si mentine sarcina.
O cantitate insuficienta de progesteron poate determina probleme serioase la nivelul sanatatii reproductive a femeii. Spre exemplu, infertilitatea este o problema comuna printre femeile care nu produc suficient progesteron. Acestea ajung de regula sa primeasca suplimente de progesteron pentru reglarea ciclului menstrual sau ca tratament pentru infertilitate.
Progesteronul este, in mod natural, secretat de ovarele femeii. In fiecare luna, acesta anunta uterul sa-i ingroase mucoasa interna pentru a permite ovulului fertilizat sa se implanteze aici. In absenta fertilizarii, uterul isi elimina mucoasa, ceea ce duce la sangerarea menstruala. Progesteronul regleaza ciclul menstrual reducand dominatia estrogenului in orgranism. De asemenea, intareste sistemul imunitar.
Printre afectiunile care necesita tratament cu progesteron se numara sindromul ovarelor polichistice, amenoreea, sangerarile uterine anormale, endometrioza, scaderea apetitului si scaderea in greutate ca urmare a unor boli grave. Dar cum progesteronul sintetic poate avea multe efecte adverse, este de preferat utilizarea progesteronului natural.
Iata o lista cu surse de progesteron continut atat de plante cat si de animale.
ouale – ouale contin progesteron in cantitati mari, galbenusul fiind principala sursa
lactatele – laptele de vaca, branza contine mari cantitati de progesteron
lactatele – laptele de vaca, branza contine mari cantitati de progesteron
alimentele bogate in vitamina B precum nucile, cerealele integrale si laptele de soia sunt surse excelente de fitoprogesteron
frunzele de nuc, frunze si mladite de zmeur, napraznicul (planta) contin progesteron natural
vitex agnus-castus este un supliment ce creste nivelul de progesteron prin stimularea glandei pituitare
rădăcina de Mexican Wild Yam
Evitați anumite plante. Unele ceaiuri și produse de înfrumusețare cresc nivelul de estrogen. Exemple de aceste plante sunt: afinele, lemnul dulce, hameiul, talpa gâștii (Leonurus cardiaca), rădăcina de rhodiola rosea, florile de trifoi roșu, Angelica – Dong Quai, Lumânărelele (Cimicifuga racemosa), lavanda sau uleiul de arbore de ceai.
Reduceți nivelul de stres. Stresul este cel care face organismul să producă mai puțin progesteron. Aveți grijă de dumneavoastră și dormiți bine!
Aveți grijă de ficat. Aceasta este o modalitate bună de a reduce nivelul estrogenului și creșterea progesteronului. Ficatul este organul responsabil cu descompunerea estrogenului în așa fel încât să poată fi eliminat din organismul dumneavoastră. Exercițiul fizic este un mod minunat de a accelera acest proces. Vitamina B6, suplimentele de magneziu și plantele aromatice cum ar fi extractul de silimarină vor ajuta ficatul să funcționeze la capacitate sporită.
Pentru a combate nivelul scăzut de progesteron, Marilyn Shannon, autoarea cărții “Fertilitate, cicluri și nutriție” recomandă consumul a 200-800 miligrame pe zi de vitamina B6. Vitamina B6 poate prelungi faza luteală, permițând astfel implantarea ovulului fecundat. Un nivel crescut de progesteron le va ajuta pe acele femei care suferă de sindromul premenstrual.
Alimente bogate în vitamina B6, care ajută la creșterea progesteronului:
drojdia alimentară 100g – 4,20 mg B6, o banană – 0,70 mg B6, cartofi 200g – 0,60 mg B6, orez brun 100g – 0,60mg B6, linte 100g – 0,60mg B6, cereale 100g – 0,15 la 0,5 mg B6, avocado 100g – 0,40 mg B6, varză 100g – 0,30 mg B6, fulgi de ovăz 30g – 10mg B6
joi, 30 ianuarie 2014
Cele mai puternice plante afrodisiace în Ayurveda
Ce-ţi apare în minte prima oară când te gândeşti la afrodiziace? Parfumuri, arome, mâncăruri rafinate, senzaţii tactile, atingeri de satin sau de mătase, sunete, muzică senzuală? Iată ce-ţi recomandă medicina indiană pentru a-ţi hrăni dragostea.
Denumirea afrodiziacelor o datorăm frumoasei Afrodita, zeiţa iubirii în mitologia greacă, despre care legenda spune că s-a născut din spuma mării. Textele taoiste şi scrierile ayurvedice din vechime menţionează folosirea afrodiziacelor atât pentru amplificarea senzaţiilor erotice, cât şi pentru re-orientarea energiei sexuale spre interior, cu scopul de a regenera corpul şi a prelungi durata vieţii.
Există o gamă largă de afrodiziace: masajul, dansul, spectacolele (arta erotică), fanteziile – toate având efect cât se poate de concret asupra simţurilor şi a creierului, hrănind pasiunea în jocul dragostei. Specialiştii sunt de acord că centrul plăcerii, localizat în
sistemul limbic, transformă creierul într-una dintre cele mai erogene zone. Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au folosit diverse afrodiziace. În vremea sumerienilor, în timpul faraonilor, în Grecia antică, în Orient şi în China erau cunoscute remedii afrodiziace folosite pentru amplificarea dorinţei erotice.
Preotesele iubirii, gheişele, foloseau poţiuni de iubire pentru a stârni pasiuni şi pentru a transforma sexualitatea într-o adevărată artă. În unele perioade şi în unele culturi, anumite remedii afrodiziace şi tehnici sexuale au fost secrete, ocultate mulţimilor, fiind doar apanajul regilor şi nobilimii. Vestea bună este că în prezent ele sunt accesibile tuturor, aşa că opţiunea şi modalităţile de a le utiliza depind doar de gustul propriu.
În Ayurveda, ştiinţa indiană străveche a vindecării şi longevităţii, există o ramură specială care se ocupă de studiul sub- stanţelor afrodiziace, numită vajikarana.Aici, afrodiziacele sunt remedii care îmbunătăţesc funcţia sexuală şi hrănesc ţesuturile reproducătoare. În medicina ayurvedică sunt descrise două categorii de plante afrodiziace: remedii stimulante care dinamizează potenţialul creator şi remedii tonice care amplifică vitalitatea amoroasă prin aport de energie. Cele mai eficiente plante afrodiziace recomandate în Ayurveda sunt: cardamomul, scorţişoara, ghimbirul, lotusul, fisticul şi ginsengul. Pentru obţinerea efectului scontat, aceste remedii sunt indicate în cantităţi precise şi adaptate fiecărui tip constituţional.
Este important ca ele să fie administrate după o examinare medicală, astfel încât să se ia în considerare vârsta şi o eventuală patologie asociată. Durata administrării afrodiziacelor şi conţinutul amestecului de plante se prescriu pentru fiecare persoană în parte.
Cardamomul
Condiment preţuit în Orient, cardamomul este o plantă deosebită cu proprietăţi antitoxice. Arabii îl numesc „sămânţa iubirii” şi spun despre el că trezeşte „focul interior al dragostei”. Seminţele de cardamom sunt indicate în tratarea impotenţei, întrucât amplifică efervescenţa erotică şi conferă experienţe împlinitoare pentru ambii parteneri. În plus, această plantă este bogată în calciu şi magneziu, are efecte benefice asupra aparatului respirator şi sistemului nervos şi îmbunătăţeşte digestia.
Condiment preţuit în Orient, cardamomul este o plantă deosebită cu proprietăţi antitoxice. Arabii îl numesc „sămânţa iubirii” şi spun despre el că trezeşte „focul interior al dragostei”. Seminţele de cardamom sunt indicate în tratarea impotenţei, întrucât amplifică efervescenţa erotică şi conferă experienţe împlinitoare pentru ambii parteneri. În plus, această plantă este bogată în calciu şi magneziu, are efecte benefice asupra aparatului respirator şi sistemului nervos şi îmbunătăţeşte digestia.
Scorţişoara
Mirodenia preferată a reginei Cleopatra, scorţişoara este un afrodiziac redutabil. Desprinsă parcă din poveştile Şeherezadei, ea stimulează erotismul prin efectul vasodilatator în zona pelviană, elimină inhibiţiile şi are efect vitalizant. Pe lângă aceste efecte, ea reduce nivelul de colesterol în sânge, stimulează digestia şi creşte imunitatea. Datorită conţinutului bogat în uleiuri volatile, scorţişoara are certe proprietăţi antibacteriene şi antiseptice.
Mirodenia preferată a reginei Cleopatra, scorţişoara este un afrodiziac redutabil. Desprinsă parcă din poveştile Şeherezadei, ea stimulează erotismul prin efectul vasodilatator în zona pelviană, elimină inhibiţiile şi are efect vitalizant. Pe lângă aceste efecte, ea reduce nivelul de colesterol în sânge, stimulează digestia şi creşte imunitatea. Datorită conţinutului bogat în uleiuri volatile, scorţişoara are certe proprietăţi antibacteriene şi antiseptice.
Ghimbirul
Era folosit în trecut în prepararea băuturilor afrodiziace, adevărate poţiuni ale iubirii. Se utilizează proaspăt, uscat sau murat. Rădăcina de ghimbir are efect stimulent, tonic, energizant, revigorant şi vasodilatator. Are acţiune benefică asupra fertilităţii, acţionând la nivelul aparatului genital masculin. Ghimbirul stimulează atracţia fizică şi determină creşterea apetitului sexual. În plus, planta elimină senzaţia de greaţă, fiind folosită în tratamentul răului de mişcare. Acţionează efficient la nivelul aparatului respirator şi este inclusă în unele preparate pentru revitalizarea părului.
Era folosit în trecut în prepararea băuturilor afrodiziace, adevărate poţiuni ale iubirii. Se utilizează proaspăt, uscat sau murat. Rădăcina de ghimbir are efect stimulent, tonic, energizant, revigorant şi vasodilatator. Are acţiune benefică asupra fertilităţii, acţionând la nivelul aparatului genital masculin. Ghimbirul stimulează atracţia fizică şi determină creşterea apetitului sexual. În plus, planta elimină senzaţia de greaţă, fiind folosită în tratamentul răului de mişcare. Acţionează efficient la nivelul aparatului respirator şi este inclusă în unele preparate pentru revitalizarea părului.
Lotusul
Cea mai sacră plantă a Indiei, lotusul are acţiune tonică şi profund regenerantă. Cu ajutorul acestei plante putem avea acces la stări de extaz, iar celebrarea iubirii devine o nuntă în cer. Planta trezeşte senzualitatea şi stimulează trăirile amoroase. Lotusul conţine anumite enzime care încetinesc procesul de îmbătrânire, are proprietăţi hemostatice şi e folosit în tratamentul unor disfuncţii sexuale.
Cea mai sacră plantă a Indiei, lotusul are acţiune tonică şi profund regenerantă. Cu ajutorul acestei plante putem avea acces la stări de extaz, iar celebrarea iubirii devine o nuntă în cer. Planta trezeşte senzualitatea şi stimulează trăirile amoroase. Lotusul conţine anumite enzime care încetinesc procesul de îmbătrânire, are proprietăţi hemostatice şi e folosit în tratamentul unor disfuncţii sexuale.
Fisticul
Delicatesa favorită a reginei din Saba, care era convinsă de puterea lui afrodiziacă, fisticul a fost adus la Roma de împăratul Vitellius. Este folosit de arabi pentru combaterea impotenţei, întrucât îmbunătăţeşte funcţia organelor sexuale. Mai mult, fructele de fistic conţin potasiu, calciu, magneziu, fosfor, vitamina B6 şi antioxidanţi. Consumat zilnic, fisticul scade riscul accidentelor vasculare cerebrale şi al apariţiei bolilor cardiace.
Delicatesa favorită a reginei din Saba, care era convinsă de puterea lui afrodiziacă, fisticul a fost adus la Roma de împăratul Vitellius. Este folosit de arabi pentru combaterea impotenţei, întrucât îmbunătăţeşte funcţia organelor sexuale. Mai mult, fructele de fistic conţin potasiu, calciu, magneziu, fosfor, vitamina B6 şi antioxidanţi. Consumat zilnic, fisticul scade riscul accidentelor vasculare cerebrale şi al apariţiei bolilor cardiace.
Ginseng
Au fost vremuri în care oamenii credeau că rădăcina de ginseng ajută la dobândirea nemuririi. Vechii chinezi au denumit-o „rădăcina vieţii”. Ginsengul îmbunătăţeşte virilitatea, stimulează circulaţia sângelui spre organele sexuale; de aceea el este un afrodiziac stimulent. Datorită conţinutului său bogat în fosfor, sulf, calciu, magneziu, fier şi vitamine se consideră că planta asigură longevitatea, iar prin aportul de energie fierbinte ea stimulează apetitul sexual la femei şi bărbaţi. Folosite cu pricepere, substanţele afrodiziace ajută la transformarea erotismului într-o sacră sărbătoare a iubirii. Însă cel mai special şi mai puternic afrodiziac este şi va rămâne întotdeauna iubirea.
Au fost vremuri în care oamenii credeau că rădăcina de ginseng ajută la dobândirea nemuririi. Vechii chinezi au denumit-o „rădăcina vieţii”. Ginsengul îmbunătăţeşte virilitatea, stimulează circulaţia sângelui spre organele sexuale; de aceea el este un afrodiziac stimulent. Datorită conţinutului său bogat în fosfor, sulf, calciu, magneziu, fier şi vitamine se consideră că planta asigură longevitatea, iar prin aportul de energie fierbinte ea stimulează apetitul sexual la femei şi bărbaţi. Folosite cu pricepere, substanţele afrodiziace ajută la transformarea erotismului într-o sacră sărbătoare a iubirii. Însă cel mai special şi mai puternic afrodiziac este şi va rămâne întotdeauna iubirea.
Din secretele alimentelor afrodiziace
Ţi-e greu să ţi-o imaginezi pe Afrodita gătind? Şi nouă… Cu toate acestea, unele mâncăruri îi poartă numele. Nu pentru că ea şi-ar fi pus vreodată şorţul, ci datorită efectului pe care aceste alimente îl au asupra celor care le gustă: ele hrănesc trupul şi trezesc simţurile, pregătindu-te astfel pentru cele mai frumoase nopţi de dragoste. Iată câteva sugestii la îndemână.
Ţi-e greu să ţi-o imaginezi pe Afrodita gătind? Şi nouă… Cu toate acestea, unele mâncăruri îi poartă numele. Nu pentru că ea şi-ar fi pus vreodată şorţul, ci datorită efectului pe care aceste alimente îl au asupra celor care le gustă: ele hrănesc trupul şi trezesc simţurile, pregătindu-te astfel pentru cele mai frumoase nopţi de dragoste. Iată câteva sugestii la îndemână.
Specialităţi: Ciocolată, cacao, frişcă, îngheţată, ginseng, icrele în general (caviarul în special), polen, miere, ghimbir.
Fructe: banane, căpşuni, zmeură, piersici, rodiile, ananas (cu puţină miere sau cu chilli, dar atenţie! Ananasul necopt poate provoca avort femeilor gravide!).
Legume şi cereale: germeni de grâu, andive, linte, năut, ţelină, morcovi, roşii, praz, napi, urzici, şi chiar usturoi (poţi scăpa de mirosul de usturoi mestecând frunze de ţelină crudă, de pătrunjel sau leuştean, seminţe de cardamom sau anason – acestea au, la rândul lor, efect afrodiziac…).
Legume şi cereale: germeni de grâu, andive, linte, năut, ţelină, morcovi, roşii, praz, napi, urzici, şi chiar usturoi (poţi scăpa de mirosul de usturoi mestecând frunze de ţelină crudă, de pătrunjel sau leuştean, seminţe de cardamom sau anason – acestea au, la rândul lor, efect afrodiziac…).
Băuturi: şampanie, ciocolată caldă, vin, sucuri proaspete de fructe: mure, cireşe, struguri, căpşuni, piersici etc.
Poftă bună şi nopţi de vis!
Dr. Sidonia Lăţea
sursa : http://www.revista.bodymindspiritfestival.ro/body/cele-mai-puternice-plante-afrodisiace-in-ayurveda/
Abonați-vă la:
Postări (Atom)