marți, 21 mai 2013

Beneficiile lamâiului

Lămâiul cunoscut sub denumirea latina de Citrus Lemon, este un arbust spinos, originar din India (fiind descris cu mii de ani în urmă în Charaka Samhita tratat fundamental în medicina ayurveda. De aici s-a răspândit în  toată regiunea arabă şi mediteraneeană, iar Cristofor Columb îl aduce în Spania în 1493. Lămâiul are flori galbene, cu nuanţe purpurii, iar fructul  său este o bacă galbenă, cu coaja bogată în uleiuri aromatice, binecunoscuta lămâie. În scop terapeutic se folosesc în special fructele, mai puţin florile şi frunzele.  
dr. Violeta Pârvu Centrul naturist Steaua Divina, Bucuresti

Beneficiile lamâiului

Ce conţin lămâile:
Fructele conţin multă apă, proteine, lipide, carbohidraţi, celuloză, acizi organici (6-8% acid citric în suc, acid malic), săruri organice (citrat de calciu, citrat de potasiu), aldehide, elemente minerale: sodiu, potasiu, calciu (continutul în calciu este de 40 mg la 100 mg suc), fosfor, fier, clor, sulf, siliciu, mangan, cupru şi vitamine (mari cantitati de vitamina C:50-70 mg/100 g în suc şi 163 mg/100 g în coajă, vitaminele A, B1, B2, B3, D, E, PP în cantităţi mici).
Coaja de lămâie conţine 2,5 % ulei volatil, flavone, principii amare, carotenoide, cumarine şi furanocumarine, lipide simple (steride), săruri ale acidului limonic. Din coaja de lămâie se extrage uleiul de lămâie, care are virtuţi terapeutice deosebite.

Acţiuni:
- Se utilizează cu efecte foarte bune în tuse, răceli, gripă, scorbut, fragilitate capilară (datorită conţinutului crescut de vitamina C), iar conţinutul crescut de bioflavonoide  are  ca efect întărirea pereţilor vasculari, fiind folosit eficient în varice, flebite, arterioscleroza, probleme circulatorii.
- Efectul antiinfecţios al flavonoidelor şi cumarinelor face să fie utilizat cu succes în caz de hepatită acută, hepatită cronică, ciroză hepatică, insuficienţă hepatică agresivă.
- Deşi fructul şi sucul său au un gust acru foarte intens, în mod paradoxal sucul de lămâie reduce hiperaciditatea gastrică.  
- Conţinutul crescut în vitamina C, ajută la întărirea sistemului imun , având şi un puternic efect antioxidant în organism.
- Frunzele de lămâi sunt folosite pentru reducerea febrei, precum şi în caz de insomnie.
- Sucul proaspăt de lămâie este un bun antiseptic, putând fi folosit pe răni sau în jurul ariilor infectate, ajutând la vindecarea lor.
- Sucul de lămâie este un bun hipocolesterolemiant şi un ajutor eficace în prevenţia  şi tratamentul diabetului, aterosclerozei şi artrozei.
- Sucul de lămâie este folosit şi în caz de obezitate, afecţiuni febrile sau anemie.
- Uleiul de lămâie este folosit cu rezultate bune în cefalee şi migrenă, precum şi în viroze respiratorii, astm, bronşită.

Mod de utilizare:
Sucul de lămâie
- Ca sursă de calciu se recomandă sucul de la o lămâie şi coaja spălată a unui ou ecologic. Se lasă la macerat 1 săptămână. Se adaugă miere naturală după gust; se iau 3 linguriţe pe zi.
- Citronada (sucul de lămâie combinat cu apă şi miere de albine)
se recomandă în afecţiuni febrile, vărsături, anemie, obezitate, hiperaciditate gastrică.
- Contra oxiurilor se recomandă sâmburi de lămâie pisaţi, amestecaţi cu miere naturală, în fiecare dimineaţă, timp de 5-6 zile.
- Consumând în caz de epidemii câte 200-300 g suc de lămâie zilnic, se conferă organismului, prin vitamina C, rezistenţa la îmbolnăviri.

Uleiul de lămâie: In doza de 2- 3 picături de 3 ori pe zi combinat cu miere ori sub formă de inhalaţii, dă rezultate bune în gripe, răceli, rinite, sinuzite, migrene.

sursa : http://www.amnromania.ro/Lamai.html

Dovleacul

Dr. Cristina Campean Centrul naturist Steaua Divina, Bucuresti Dovleacul – un aliment ce protejează de cancer, emfizem şi complicaţii diabetice
Dovleacul de copt, care se culege toamna, este fructul copt al oricărei specii de Cucurbita (în mod uzual folosindu-se C. maxima sau C. moschata). Există multe varietăţi de dovleci, având diverse forme şi culori. Unii sunt utilizaţi alimentar, alţii doar ornamental sau pentru diverse alte scopuri tradiţionale.
Dovleacul de copt are o coajă groasă cere îi conferă posibilitatea de a fi păstrat timp îndelungat, unele tipuri rezistând chiar şi 6 luni.

Puţini ştiu însă că dovleacul este o sursă excelentă de vitamina A (sub formă de beta-caroten şi alfa-caroten) precum şi de alţi carotenoizi (în special luteină şi beta-criptoxantină), este o sursă foarte bună de vitamina C, potasiu, fibre alimentare, mangan şi folaţi şi o sursă bună de acizi graşi omega-3, vitamina B1, cupru, vitaminele B6, B3, B5 şi triptofan.
Astfel, 100 g de pulpă de dovleac asigură aproximativ 71% din necesarul zilnic de vitamină A. Aşadar, mai ales pe timp de iarnă, dovleacul poate fi o sursă excelentă de această vitamină mai ales că alte legume şi fructe proaspete nu sunt atât de disponibile în această perioadă a anului. Studiile epidemiologice au arătat că o dietă bogată în vitamina A şi carotenoizi este asociată cu scăderea incidenţei de cancer, ateroscleroză, cataractă şi degenerare maculară şi conferă o protecţie antioxidantă foarte eficientă.
Alimentaţia bogată în vitamina A protejează de apariţia emfizemului pulmonar mai ales la fumători sau la cei care sunt expuşi la fumat pasiv, arată un studiu realizat la Kansas State University.
Beta-carotenul este un puternic antioxidant şi antiinflamator motiv pentru care protejează faţă de apariţia complicaţiilor diabetului şi chiar reglează glicemia. cercetările recente chiar arată cum consumul de carotenoizi este invers proporţional cu rezistenţa la insulină şi hiperglicemia.
Consumul de alimente bogate în beta-criptoxantină, un carotenoid de culoare portocaliu-roşu, care se găseşte în cantităţi mari în dovleac, porumb, papaya, ardei graşi roşii, mandarine, portocale şi piersici scade semnificativ riscul de cancer pulmonar, conform unui studiu publicat în septembrie 2003 în revista “Cancer Epidemiology, Biomarkers and Prevention” realizat pe 63257 de adulţi în Shanghai, timp de 8 ani, perioadă în care au fost diagnosticate 482 de cazuri noi de cancer de plămâni. Persoanele cuprinse în acest studiu care au avut o alimentaţie bogată în alimente ce conţin beta-criptoxantină au avut un risc de a dezvolta cancer pulmonar cu 27% mai mic decât restul persoanelor cuprinse în studiu. Chiar şi fumătorii care au consumat  alimente ce conţin beta-criptoxantină au avut un risc cu 37% mai mic de a dezvolta cancer pulmonar decât fumătorii care au consumat alte alimente preponderent.
Dovleacul reduce şi riscul de cancer de colon datorită pe de-o parte conţinutului bogat în fibre alimentare care protejează mucoasa colonului de acţiunea carcinogenilor precum şi datorită conţinutului crescut în vitamina A care oferă o bună protecţie antioxidantă locală şi generală.
Un articol publicat în 10 ianuarie 2003 în revista “Cancer Letters” arată că cucurbitacinele prezente în diverse specii de cucurbitacee printre care se numără şi dovleacul au acţiune inhibitoare asupra cancerului de colon, cancerului de sân, cancerului de plămân şi cancerelor de sistem nervos central.

Aceste dovezi ştiinţifice ne invită să consumăm cât mai mult acest aliment, devenit  tradiţional pentru toamna românească.

Poftă bună şi ... multă sănătate

sursa http://www.amnromania.ro/Dovleacul.html

Cimbrul

Câteva dintre efectele regeneratoare rapide ale cimbrului

sursa http://www.animaplant.ro/Cimbru.html


Cimbrul de gradina poate concura cu succes cu cele mai puternice antibiotice. Folosirea pulberii de cimbru e utila in cazuri de infectii renale si urinare. Pulberea de cimbru, administrata intern, sistematic, din 2 in doua ore, cate o jumatate de lngurita o data, distruge microorganismele care afecteaza rinichii si vezica urinara si stimuleaza activitatea renala.


In cazurile de bronsita acuta sau tuse convulsiva, cimbrul poate fi un bun remediu de urgenta si atunci se administreaza cateva inghitituri de apa calda in care am pus cu 5 minute inainte o lingurita de cimbru. Aceasta are efecte bronhodilatatoare, expectorante si calmante rapide. Pentru un tratament de lunga durata se recomanda pulberea, din care se ia de trei ori pe zi cate o lingurita rasa. Cura dureaza 3 saptamani.


In caz de colita de fermentatie se ia cate o lingurita rasa de pulbere de cimbru de patru ori pe zi. Tratamentul dureaza intre 10 si 21 de zile, putand fi reluat de cate ori este nevoie.


Pentru eliminarea viermlor intestinali poate fi alcatuita o combinatie de pulberi ce este imbatabila in tratarea acestei categorii de afectiuni ai anume este cea dintre cimbrul silemnul Domnului. Pulberea celor doua plante se amesteca in parti egale si se pune apoi intr-un borcan care se inchide ermetic. Se administreaza cate o lingurita din acest amestec, pe stomacul gol, de trei ori pe zi, inainte de mese cu minim 30 minute. Cura se face timp de trei saptamani, iar daca mai este necesar, se poate relua dupa alte doua saptamani de pauza.