Chimio şi radio protector

Fares - Imunitate cu 7 ciuperci (60 capsule)

Creşte rezistenţa organismului

Ingrediente/capsulă:
Extract total 10:1 de Reishi (Ganoderma lucidum) 82 mg, extract total 10:1 Shitake (Lentinus endodes) 82 mg, extract total 10:1 de Maitake (Grifola frondosa) 82 mg, Cordyceps sinensis, ciuperca de mesteacan (Obliquus inonotus), extract de Coriolus versicolor standardizat în min. 30% polozaharide, miceliu de iască (Fomes fomentarius).

Ciupercile medicinale sunt folosite pentru a trata şi preveni o gamă largă de boli, prin utilizarea lor ca stimulenţi şi modulatori ai imunităţii, adaptogeni şi antioxidanţi.

Reishi (Ganoderma lucidum), ciuperca faimoasă în medicina tradiţională chineză, conţine aproximativ 400 compuşi bioactivi diferiţi, care îi conferă numeroase efecte farmacologice: imunomodulator, chimio şi radio protector, antihepatotoxic, antioxidant, antialergic, hipocolesterolemiant, hipotensor, adaptogen, precum şi de protecţie împotriva deteriorarii ADN-ului.
Shitake (Lentinus endodes) nu este doar o ciupercă medicinală, ci si un excelent aliment folosit pe scară largă în Japonia. Atât miceliul cat şi ciuperca sunt frecvent utilizate pentru stimularea sistemului imunitar, reducerea colesterolului, tratamentul infecţiei cu HIV şi a tumorilor.
Maitake (Grifola frondosa) este cunoscut mai ales pentru proprietăţile sale puternic imunostimulatoare, antioxidante şi antitumorale conferite de nivelul ridicat de ß-glucani găsit în această ciupercă. Maitake, de asemenea, ajută la scaderea glicemiei şi colesterolui.
Cordyceps a devenit foarte popular datorită capacităţii sale de a spori rezistenţa fizică fiind utilizat de către sportivii olimpici. Are o gamă largă de utilizări, inclusiv stimularea sistemului imunitar, reducerea nivelului colesterolului, astm, aritmie, tumori.
Ciuperca de mesteacăn are o activitate puternic antioxidantă, proprietăţi anti-inflamatorii şi poate reduce nivelul de zahăr din sânge. Conţine betulin şi inotodiol, doi compuşi care au demonstrat capacitatea de a induce distrugerea anumitor linii celulare maligne. Această ciupercă poate fi utilizată şi în caz de gripă.
Coriolus versicolor a dat rezultate foarte bune în tratamentul mai multe tipuri de tumori: pulmonare, mamare, cervicale stomacale, hepatice şi de prostată. Atunci când este folosit în combinaţie cu chimioterapia, a dovedit ca reduce în mod semnificativ efectele secundare ale acesteia.
Iasca (Fomes fomentarius) a fost menţionată ca fiind un medicament încă din 400 î.Hr.. Multe studii recente au demonstrat un puternic efect antiviral, antibacterian şi imunostimulent. De asemenea poate ajuta la tratamentul şi prevenirea complicaţiilor diabetice , prin scăderea glicemiei, colesterolului şi trigliceridelor din sânge.

Efect
-imunomodulator, imunostimulator
-stimulează producerea de interferon în organism
-antibacterian, antiviral, antifungic
-antiinflamator
-antitoxic, protector hepatic si renal
-chimio şi radio protector
-antitumoral
-hipocolesterolemiant
-hipoglicemiant
-antialergic (antihistaminic)
-antiagregant plachetar-adaptogen, tonic general
-antioxidant

Recomandări
-imunitate scazută
-infecţii virale (hepatită virală, gripă, herpes, zona-zoster)
-infecţii bacteriene, fungice
-diabet zaharat
-protejează faţa de radiatii
-reduce efectele negative ale chimioterapiei
-complementar în tratamentul tumorilor
-colesterol şi trigliceride crescute
-hipertensiune arterială
-alergii, astm bronşic
-tromboflefite, varice
-stres, suprasolicitare fizică şi psihică
-oboseală cronică, convalescenţă

Ayurveda

Ayurveda înseamnă "Ştiinţa vieţii". Ea nu înseamnă medicina hindusă, aşa cum
nici fitoterapia sa nu trebuie considerată ca fiind exclusiv doar fitoterapia indiană. Ea
este o ştiinţă a vieţii care cuprinde întreaga complexitate a vieţii, şi care leagă viaţa
individuală de cea a Universului. Fiind deschisă faţă de toate aspectele vieţii, ea include
toate aceste aspecte şi toate metodele care ne aduc într- o mai mare armonie cu
viaţa.
Ayurveda nu aparţine estului sau vestului, timpurilor vechi sau actuale. Ea este una
si aceeaşi, o cunoaştere care care aparţine tuturor fiinţelor- nu un sistem impus lor, ci o
resursă din care să ne inspirăm şi pe care să o adaptăm nevoilor unice şi specifice ale
individului în propriul său mediu de viaţă.
Medicina Ayurvedică nu ne oferă doar ierburi specifice, ci şi un mod de a înţelege
toate plantele. Ayurveda îndepărtează barierele din calea fiinţelor umane. Pentru a face
posibilă apariţia unei noi epoci, cunoştiinţele medicale despre arta vindecării trebuiesc
împărtăşite tuturor, într-o măsură mai mare.

Evoluţia este o manifestare a potenţialelor l a t e n t e . În fiecare lucru sînt conţinute
toate lucrurile: în sămînţă este copacul; în copac este pădurea: De aceea, inteligenţa
este conţinută implicit în multele lumi ale naturii, nu doar în cea a fiinţelor umane.
Altfel spus, conştiinţa există în toate formele de viaţă. Ea este baza creaţiei, puterea
evoluţiei. Viaţa, creaţia şi evoluţia sînt etape în dezvoltarea şi relevarea conştiinţei. Nu
există nimic în existenţă care să fie lipsit de sentimente, nimic care să fie profan sau
nespiritual, nimic care să nu aibă o unică valoare în cosmos. Viaţa este relaţională,
interdependentă, interconectivă, un sistem de hrănire, de susţinere şi ajutorare reciprocă,
nu numai fizică, dar şi psihologică şi spirituală.
De aceea, conştiinţa nu este doar gîndire, intelect sau raţiune. Ea reprezintă şi
sentimentul de a fi viu şi de a fi legat de toate formele de viaţă. Conştiinţa ca fiind
sentiment pur există deja în plante, este ascunsă în pietre, şi chiar şi în interiorul atomului.
Atracţia şi respingerea elementară sînt similare dragostei şi urii, plăcerii şi dezgustului.
Din acest motiv, înţelepţii indieni susţin că doar Sinele suprem există, că unitatea este
baza întregii existenţe-că unitatea vieţii este unitatea conştiinţei.

In lumea exterioară, un soare central este sursa luminii şi v i e ţ i i . În lumea interioară,
un soare central este de asemenea sursa vieţii. Soarele interior este adevăratul nostru
Eu, ceea ce anticii numeau Purusha sau Atman. Plantele ne aduc în comuniune cu
energia soarelui exterior, în timp ce planta noastră interioară, sistemul nostru nervos,
ne aduce în comuniune cu soarele interior. Dacă stabilim legătura corectă dintre planta
exterioară şi planta interioară, atunci se va reîntregi circuitul luminii şi al vieţii, permiţînd
stabilirea unei curgeri libere a fluxului de conştiinţă, în care mintea este transcensă,
unificând soarele interior cu cel exterior, microcosmosul interior cu macrocosmosul
exterior, apare starea de BEATITUDINE în viaţă.

Adevărata folosire a unei plante sau ierburi, în care adevărata sa putere este eliberată,
implică o comuniune cu aceasta. Planta, cît timp sîntem în comuniune cu ea, ne va
vitaliza sistemul nervos şi ne va învigora percepţia. Aceasta înseamnă că planta are o
valoare sacră, ea fiind un m ijloc de comuniune cu întreaga natură. Fiecare plantă, apoi,
ca o mantra, va contribui la actualizarea potenţialului acelui aspect al vieţii cosmice a
cărei reprezentantă este.
Din acest motiv, mulţi dintre antici au avut un profund respect pentru lumea plantelor.
Nu este vorba de o veneraţie superstiţioasă, nici de o sensibilitate la frumos, este o
conştientizare a puterii pe care ne-o dau plantele. Forţa nu o primim prin simpla
consumare a plantei, ci prin comuniunea totală cu aceasta

Inţelepţii vechii Indii abordau vindecarea şi plantele cu această conştiinţă de sine.
Nu era o ştiinţă experimentală, ci o formă directă de participare. Experimentul implică
distanţă, o diferenţiere între observator şi observat, între subiect şi obiect. Ca rezultat,
este mediată, măsurată, tradusă. Prin disecarea corpului, penetrarea sufletului este omisă.
Percepţia directă, sau meditaţia, reprezintă ştiinţa Yoga. Yoga permite esenţei, lucrului
însuşi, să ni se reveleze. Cînd aceasta se întîmplă, apare o revelaţie deplină a potenţialului
material şi spiritual.
Inţelepţii, prin intermediul percepţiei Yoga, Iasă plantele să le vorbească. Iar plantele
le dezvăluie secretele lor, multe dintre ele mult mai subtile decît ar putea descoperi o
analiză chimică. Apropiindu-ne plantele în acelaşi fel astăzi, şi privindu-le nu ca pe
nişte simple obiecte pe care Ie folosim în mod egoist, pentru propria noastră proslăvire,
ci tratîndu-le ca părţi integrale ale unităţii noastre, adevărata valoare a plantei se va
mări dacă o vom folosi neegoist.
Pentru a deveni un adevărat fitoterapeut, trebuie să devii un înţelept. Aceasta
înseamnă a fi sensibil la existenţa plantelor, să comunici conştient şi receptiv cu lumina
plantei primită din Univers. Trebuie să înveţi să asculţi cînd o plantă vorbeşte, să-i
vorbeşti plantei ca unei fiinţe umane, şi să o priveşti ca un profesor.

sursa : cartea "Yoga Ierburilor" DR. DAVID FRAWLEY si DR. VASANT LAD

Ierburile "alimente speciale"

Puterea Ayurvedei se bazează pe marea sa claritate şi cuprindere globală a
interrelaţiilor dinamice dintre procesele fiziologice organice şi factorii externi incluzînd
clima, locul de muncă şi dieta împreună cu stările emoţionale interne. Spre deosebire
de aceasta, ştiinţa vestică se bazează pe structura specifică moleculară şi chimie. Este
paradoxal că ambele ştiinţe pot descrie aceleaşi condiţii în asemenea moduri diferite şi
din puncte de vedere diametral opuse.
Astăzi, mulţi oameni se îndreaptă spre sistemele de vindecare orientale şi spre plantele
medicinale pentru că se apropie cel mai mult de premiza unui sistem care pe de o parte
este efectiv puternic, iar pe de altă parte este un sistem blînd, sensibil, cu un minim de
pericol datorat efectelor secundare.. Ei simt că boala apare nu ca un fenomen arbitrar
ci se datorează unor factori, care corect depistaţi şi înţeleşi, ajută la vindecare, si, mai
mult, previn apariţia recăderilor, a recidivelor.
Ayurveda, cu Tridosha, sau cele trei sisteme umorale, este capabilă să ofere o
completă înţelegere a stării de sănătate prin termenii unui echilibru metabolic. Boala
este înţeleasă simplu ca un dezechilibru între energia nervoasă (vata), energia catabolică
a focului (pitta) şi energia nutritivă anabolică {kapha). Toate alimentele şi
experienţele acţionează asupra echilibrului global al acestor umori. Aceasta este dovedită
de faptul că, doar prin ajustarea echilibrul alimentar, multe din problemele de sănătate
sînt ameliorate (din păcate, aceasta nu este considerată ca adevărată de majoritatea
medicilor din Vest).

Ierburile sînt utilizate ca "alimente speciale", menite să elimine excesele sau să
îndrepte deficienţele. Pe lîngă puternicul impact nutritiv asupra unui corp slăbit, prima
acţiune este de a stimula anumite funcţii particulare organice. Acesta reprezintă aspectul
energetic mai subtil al ierburilor, şi, într-adevăr, al tuturor doctoriilor, medicamentelor
şi alimentelor. Pe lîngă funcţia specifică a unui medicament sau a unui aliment, există
un efect general, în sensul că la cei care manifestă o predispoziţie, medicamentul sau
alimentul poate să crească sau să scadă metabolismul global şi să stimuleze sau să
sedeze energia nervoasă, nutritivă sau energia catabolică a focului din care este compus
sistemul umoral Tridosha.
Greşeala fundamentală a medicinii vestice este că tratează boala, şi nu pacientul.
Dacă medicamentele ar fi prescrise ţinînd cont de caracteristicile individuale ale fiecărui
pacient, întocmai cum ierburile sînt prescrise în sistemul de vindecare oriental, multe
din efectele secundare care apar ar putea fi evitate. Valoarea utilizării ierburilor şi
alimentelor este legată în particular de acţiunea relativ nespecifica sau de "moderare".
Dacă o plantă este utilizată greşit, rezultatele sînt relativ minore şi ele încetează într-un
timp relativ scurt, aproximativ o zi, care reprezintă timpul necesar corpului de a elimina
resturile plantei din sistem. Acest procedeu este mult mai dificil cu medicamente sintetice
sau extracte concentrate. Ficatul poate să fie incapabil de a elimina complet o substanţă
din ţesuturile şi celulele corpului pentru că nu o poate neutraliza, în vederea asimilării
sau eliminării. Incapabil să transforme complet substanţa, aceasta este stocată în ficat şi
ţesuturi, sau circulă prin corp, determinind o încărcătură toxică, care împiedică procesele
fiziologice organice necesare.
Inainte de a realiza în întregime beneficiile asupra sănătăţii a medicinii Ayurveda
sau ale medicinii chinezeşti, ambele fiind sisteme de vindecare "energetice", toate
alimentele şi plantele trebuie clasificate şi înţelese din perspectiva efectelor energetice
vizibile asupra totalităţii proceselor metabolice.

sursa: Yoga ierburilor DR. DAVID FRAWLEY si DR. VASANT LAD

Surse naturale de progesteron

Progesteronul este un hormon feminin foarte important pentru reproducere, cu multiple functii. Alaturi de estrogen, regleaza ciclul menstrual si, de asemenea, initiaza si mentine sarcina.

O cantitate insuficienta de progesteron poate determina probleme serioase la nivelul sanatatii reproductive a femeii. Spre exemplu, infertilitatea este o problema comuna printre femeile care nu produc suficient progesteron. Acestea ajung de regula sa primeasca suplimente de progesteron pentru reglarea ciclului menstrual sau ca tratament pentru infertilitate.

Progesteronul este, in mod natural, secretat de ovarele femeii. In fiecare luna, acesta anunta uterul sa-i ingroase mucoasa interna pentru a permite ovulului fertilizat sa se implanteze aici. In absenta fertilizarii, uterul isi elimina mucoasa, ceea ce duce la sangerarea menstruala. Progesteronul regleaza ciclul menstrual reducand dominatia estrogenului in orgranism. De asemenea, intareste sistemul imunitar.
Printre afectiunile care necesita tratament cu progesteron se numara  sindromul ovarelor polichistice, amenoreea, sangerarile uterine anormale,  endometrioza, scaderea apetitului si scaderea in greutate ca urmare a unor boli grave. Dar cum progesteronul sintetic poate avea multe efecte adverse, este de preferat utilizarea progesteronului natural.

Iata o lista cu surse de progesteron continut atat de plante cat si de animale.

ouale – ouale contin progesteron in cantitati mari, galbenusul fiind principala sursa
lactatele – laptele de vaca, branza contine mari cantitati de progesteron

alimentele bogate in vitamina B precum nucile, cerealele integrale si laptele de soia sunt surse excelente de fitoprogesteron

frunzele de nuc, frunze si mladite de zmeur, napraznicul (planta) contin progesteron natural

vitex agnus-castus este un supliment ce creste nivelul de progesteron prin stimularea glandei pituitare

rădăcina de Mexican Wild Yam 

Evitați anumite plante. Unele ceaiuri și produse de înfrumusețare cresc nivelul de estrogen. Exemple de aceste plante sunt: afinele, lemnul dulce,  hameiul, talpa gâștii (Leonurus cardiaca), rădăcina de rhodiola rosea, florile de trifoi roșu, Angelica – Dong Quai, Lumânărelele (Cimicifuga racemosa), lavanda sau uleiul de arbore de ceai. 

Reduceți nivelul de stres. Stresul este cel care face organismul să producă mai puțin progesteron. Aveți grijă de dumneavoastră și dormiți bine!

Aveți grijă de ficat. Aceasta este o modalitate bună de a reduce nivelul estrogenului și creșterea progesteronului. Ficatul este organul responsabil cu descompunerea estrogenului în așa fel încât să poată fi eliminat din organismul dumneavoastră. Exercițiul fizic este un mod minunat de a accelera acest proces. Vitamina B6, suplimentele de magneziu și plantele aromatice cum ar fi extractul de silimarină vor ajuta ficatul să funcționeze la capacitate sporită.

Pentru a combate nivelul scăzut de progesteron, Marilyn Shannon, autoarea cărții “Fertilitate, cicluri și nutriție” recomandă consumul a 200-800 miligrame pe zi de vitamina B6. Vitamina B6 poate prelungi faza luteală, permițând astfel implantarea ovulului fecundat. Un nivel crescut de progesteron le va ajuta pe acele femei care suferă de sindromul premenstrual.

Alimente bogate în vitamina B6, care ajută la creșterea progesteronului:

drojdia alimentară 100g – 4,20 mg B6, o banană – 0,70 mg B6, cartofi 200g – 0,60 mg B6, orez brun 100g – 0,60mg B6, linte 100g – 0,60mg B6, cereale 100g – 0,15 la 0,5 mg B6, avocado 100g – 0,40 mg B6, varză 100g – 0,30 mg B6, fulgi de ovăz 30g – 10mg B6

Cele mai puternice plante afrodisiace în Ayurveda

Ce-ţi apare în minte prima oară când te gândeşti la afrodiziace? Parfumuri, arome, mâncăruri rafinate, senzaţii tactile, atingeri de satin sau de mătase, sunete, muzică senzuală? Iată ce-ţi recomandă medicina indiană pentru a-ţi hrăni dragostea.

Denumirea afrodiziacelor o datorăm frumoasei Afrodita, zeiţa iubirii în mitologia greacă, despre care legenda spune că s-a născut din spuma mării. Textele taoiste şi scrierile ayurvedice din vechime menţionează folosirea afrodiziacelor atât pentru amplificarea senzaţiilor erotice, cât şi pentru re-orientarea energiei sexuale spre interior, cu scopul de a regenera corpul şi a prelungi durata vieţii.

Există o gamă largă de afrodiziace: masajul, dansul, spectacolele (arta erotică), fanteziile – toate având efect cât se poate de concret asupra simţurilor şi a creierului, hrănind pasiunea în jocul dragostei. Specialiştii sunt de acord că centrul plăcerii, localizat în

sistemul limbic, transformă creierul într-una dintre cele mai erogene zone. Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au folosit diverse afrodiziace. În vremea sumerienilor, în timpul faraonilor, în Grecia antică, în Orient şi în China erau cunoscute remedii afrodiziace folosite pentru amplificarea dorinţei erotice.

Preotesele iubirii, gheişele, foloseau poţiuni de iubire pentru a stârni pasiuni şi pentru a transforma sexualitatea într-o adevărată artă. În unele perioade şi în unele culturi, anumite remedii afrodiziace şi tehnici sexuale au fost secrete, ocultate mulţimilor, fiind doar apanajul regilor şi nobilimii. Vestea bună este că în prezent ele sunt accesibile tuturor, aşa că opţiunea şi modalităţile de a le utiliza depind doar de gustul propriu.

În Ayurveda, ştiinţa indiană străveche a vindecării şi longevităţii, există o ramură specială care se ocupă de studiul sub- stanţelor afrodiziace, numită vajikarana.Aici, afrodiziacele sunt remedii care îmbunătăţesc funcţia sexuală şi hrănesc ţesuturile reproducătoare. În medicina ayurvedică sunt descrise două categorii de plante afrodiziace: remedii stimulante care dinamizează potenţialul creator şi remedii tonice care amplifică vitalitatea amoroasă prin aport de energie. Cele mai eficiente plante afrodiziace recomandate în Ayurveda sunt: cardamomul, scorţişoara, ghimbirul, lotusul, fisticul şi ginsengul. Pentru obţinerea efectului scontat, aceste remedii sunt indicate în cantităţi precise şi adaptate fiecărui tip constituţional.

Este important ca ele să fie administrate după o examinare medicală, astfel încât să se ia în considerare vârsta şi o eventuală patologie asociată. Durata administrării afrodiziacelor şi conţinutul amestecului de plante se prescriu pentru fiecare persoană în parte.

Cardamomul
Condiment preţuit în Orient, cardamomul este o plantă deosebită cu proprietăţi antitoxice. Arabii îl numesc „sămânţa iubirii” şi spun despre el că trezeşte „focul interior al dragostei”. Seminţele de cardamom sunt indicate în tratarea impotenţei, întrucât amplifică efervescenţa erotică şi conferă experienţe împlinitoare pentru ambii parteneri. În plus, această plantă este bogată în calciu şi magneziu, are efecte benefice asupra aparatului respirator şi sistemului nervos şi îmbunătăţeşte digestia.

Scorţişoara
Mirodenia preferată a reginei Cleopatra, scorţişoara este un afrodiziac redutabil. Desprinsă parcă din poveştile Şeherezadei, ea stimulează erotismul prin efectul vasodilatator în zona pelviană, elimină inhibiţiile şi are efect vitalizant. Pe lângă aceste efecte, ea reduce nivelul de colesterol în sânge, stimulează digestia şi creşte imunitatea. Datorită conţinutului bogat în uleiuri volatile, scorţişoara are certe proprietăţi antibacteriene şi antiseptice.

Ghimbirul
Era folosit în trecut în prepararea băuturilor afrodiziace, adevărate poţiuni ale iubirii. Se utilizează proaspăt, uscat sau murat. Rădăcina de ghimbir are efect stimulent, tonic, energizant, revigorant şi vasodilatator. Are acţiune benefică asupra fertilităţii, acţionând la nivelul aparatului genital masculin. Ghimbirul stimulează atracţia fizică şi determină creşterea apetitului sexual. În plus, planta elimină senzaţia de greaţă, fiind folosită în tratamentul răului de mişcare. Acţionează efficient la nivelul aparatului respirator şi este inclusă în unele preparate pentru revitalizarea părului.

Lotusul
Cea mai sacră plantă a Indiei, lotusul are acţiune tonică şi profund regenerantă. Cu ajutorul acestei plante putem avea acces la stări de extaz, iar celebrarea iubirii devine o nuntă în cer. Planta trezeşte senzualitatea şi stimulează trăirile amoroase. Lotusul conţine anumite enzime care încetinesc procesul de îmbătrânire, are proprietăţi hemostatice şi e folosit în tratamentul unor disfuncţii sexuale.

Fisticul
Delicatesa favorită a reginei din Saba, care era convinsă de puterea lui afrodiziacă, fisticul a fost adus la Roma de împăratul Vitellius. Este folosit de arabi pentru combaterea impotenţei, întrucât îmbunătăţeşte funcţia organelor sexuale. Mai mult, fructele de fistic conţin potasiu, calciu, magneziu, fosfor, vitamina B6 şi antioxidanţi. Consumat zilnic, fisticul scade riscul accidentelor vasculare cerebrale şi al apariţiei bolilor cardiace.

Ginseng
Au fost vremuri în care oamenii credeau că rădăcina de ginseng ajută la dobândirea nemuririi. Vechii chinezi au denumit-o „rădăcina vieţii”. Ginsengul îmbunătăţeşte virilitatea, stimulează circulaţia sângelui spre organele sexuale; de aceea el este un afrodiziac stimulent. Datorită conţinutului său bogat în fosfor, sulf, calciu, magneziu, fier şi vitamine se consideră că planta asigură longevitatea, iar prin aportul de energie fierbinte ea stimulează apetitul sexual la femei şi bărbaţi. Folosite cu pricepere, substanţele afrodiziace ajută la transformarea erotismului într-o sacră sărbătoare a iubirii. Însă cel mai special şi mai puternic afrodiziac este şi va rămâne întotdeauna iubirea.

Din secretele alimentelor afrodiziace
Ţi-e greu să ţi-o imaginezi pe Afrodita gătind? Şi nouă… Cu toate acestea, unele mâncăruri îi poartă numele. Nu pentru că ea şi-ar fi pus vreodată şorţul, ci datorită efectului pe care aceste alimente îl au asupra celor care le gustă: ele hrănesc trupul şi trezesc simţurile, pregătindu-te astfel pentru cele mai frumoase nopţi de dragoste. Iată câteva sugestii la îndemână.

Specialităţi: Ciocolată, cacao, frişcă, îngheţată, ginseng, icrele în general (caviarul în special), polen, miere, ghimbir.

Fructe: banane, căpşuni, zmeură, piersici, rodiile, ananas (cu puţină miere sau cu chilli, dar atenţie! Ananasul necopt poate provoca avort femeilor gravide!).
Legume şi cereale: germeni de grâu, andive, linte, năut, ţelină, morcovi, roşii, praz, napi, urzici, şi chiar usturoi (poţi scăpa de mirosul de usturoi mestecând frunze de ţelină crudă, de pătrunjel sau leuştean, seminţe de cardamom sau anason – acestea au, la rândul lor, efect afrodiziac…).

Băuturi: şampanie, ciocolată caldă, vin, sucuri proaspete de fructe: mure, cireşe, struguri, căpşuni, piersici etc.

Poftă bună şi nopţi de vis!

Dr. Sidonia Lăţea

sursa : http://www.revista.bodymindspiritfestival.ro/body/cele-mai-puternice-plante-afrodisiace-in-ayurveda/

A aduce energia chi la nivelul rinichilor

...infecţia instalată, poate fi dificil de tratat prin mijloace naturale. Un tratament cu antibiotice timp de 3 zile ar fi suficient în general pentru o simplă infecţie a vezicii urinare, dar consultaţi-vă medicul dacă vedeţi că simptomele continuă. Dacă nu este tratată, o infecţie a vezicii urinare poate urca de-a lungul tractului urinar şi poate cauza infecţia rinichilor (numită pielonefrită), care se manifestă prin simptome de infecţie urinară însoţite de febră, dureri de spate şi simptome de gripă. O infecţie la nivelul rinichilor, după cum vă poate mărturisi orice femeie care a avut una, este o infecţie gravă care necesită un tratament de lungă durată cu antibiotice puternice. Dacă nu este tratată, poate duce la infecţie a sângelui (septicemie), posibil mortală. în general, pot fi tratate la domiciliu infecţiile la nivelul rinichilor, dar unele cazuri grave necesită spitalizare. Dacă aveţi vreo îndoială, cereţi sfatul medicului. Infecţiile urinare pot fi confundate cu alte maladii. Analizele complete de laborator sunt prin urmare indispensabile.
   în cazul în care continuaţi să aveţi infecţie urinară chiar dacă beţi mari cantităţi de apă şi urinaţi după ce faceţi dragoste, beţi în fiecare zi 250 ml de suc de merişor şi luaţi trei comprimate de concentrat din acesta. Dacă folosiţi o diafragmă, o cupă cervicală sau un spermicid, încercaţi un alt mijloc de contracepţie, deoarece acestea pot creşte infecţiile urinare. Nu folosiţi prezervative acoperite cu spermicid. Evitaţi stimularea regulată a punctului G, deoarece poate cauza inflamarea sau iritarea uretrei. Acupunctura poate trata infecţiile urinare recidivante. Unii practicanţi holistici consideră că preparatele pe bază de acidophylus administrate pe cale orală pot înlocui bacteriile utile, în mod normal prezente la nivelul colonului, vaginului şi vulvei, ce sunt perturbate din cauza antibioticelor, spermicidelor şi anumitor lubrifianţi.
   Proliferarea bacteriilor utile diminuează nivelul bacteriilor patogene care infectează căile urinare. în taoism se consideră că rinichii sunt în legătură cu vezica şi cu toate organele genitale. Prin urmare, realizaţi exerciţiul Zâmbetului Interior şi Sunetele Curative, pentru a aduce energia chi la nivelul rinichilor.
   în fine, dacă totuşi continuaţi să aveţi infecţii urinare, un comprimat de antibiotic cu spectru de acţiune restrâns luat chiar înainte să faceţi dragoste, poate împiedica dezvoltarea altor infecţii. Un antibiotic cu spectru restrâns, specific pentru bacteriile infecţioase în chestiune are mai puţine şanse să elimine toate bacteriile utile. în mod normal, o femeie ar avea nevoie să continue să ia un comprimat înainte să facă dragoste, timp de şase luni. Iritarea cronică a căilor urinare datorată infecţiilor repetate, ar putea astfel să se liniştească. Am văzut femei cărora le-a fost necesar să ia ani de zile antibiotice cu caracter preventiv, dar aceste cazuri sunt rare. Dacă luaţi în mod regulat antibiotice, ar fi înţelept să luaţi de asemenea un probiotic, care înlocuieşte bacteriile distruse de către antibiotic, pentru a evita alte infecţii, precum micozele. Voi discuta în detaliu despre probiotice în secţiunea următoare.

   MICOZELE VAGINALE

   Vaginul este un loc cald şi umed, mediu prietenos pentru organisme. Când totul este cum trebuie, vaginul acumulează un anumit număr de bacterii utile, mai ales lactobacili, care rivalizează cu microbii şi alte bacterii patogene şi le diminuează proliferarea. Lactobacilii secretă substanţe care împiedică alte bacterii să se dezvolte şi menţine aciditatea normală a vaginului. O micoză se produce în momentul în care acest echilibru este perturbat şi când microbii proliferează. Aceştia produc substanţe iritante ce sunt la originea celor mai multe simptome ale micozelor: dureri, arsuri şi mâncărime la nivelul vulvei. în general, femeile au simptome asociate candidozelor, dar nu întotdeauna (vezi Semnele şi Simptomele Apariţiei Micozelor Vaginale). Spre deosebire de infecţiile urinare, micozele vaginale care nu sunt tratate au puţine şanse să fie periculoase pentru sănătate. Totuşi, pot reprezenta o jenă şi un prejudiciu pentru viaţa erotică. Durerea şi mâncărimea pot fi destul de intense.

din cartea  Femeia multiorgasmică - descoperă dorinţa, plăcerea şi vitalitatea
de Mantak Chia, Rachel Carlton Abrams

Plante care te intineresc

Cu trecerea timpului, celulele corpului imbatranesc. Nu avem cum sa oprim timpul in loc, insa putem sa stopam actiunea agresiva a factorilor nocivi din jur. Cum? Cu ajutorul ierburilor experte in eliminarea toxinelor, care ne protejeaza organele si le mentin sanatoase. Iata-le pe cele mai eficiente!

Afinul

Este un antioxidant puternic, eficient intr-o gama larga de afectiuni, de la diabetul de tip II pana la problemele inimii, dar se remarca si prin protectia pe care o ofera ochilor. Extractul de afin previne cea mai frecventa forma de imbatranire a ochilor: degenerarea maculara. Pastreaza capacitatile vizuale si ajuta ochii sa se adapteze la intuneric.

• Se recomanda extractul de afin, pulberea sau ceaiul.

Ginsengul

Nu contine cafeina, insa creste energia, capacitatea de concentrare si viteza de reactie. Inlocuieste cu succes calitatile cafelei de dimineata, alungand oboseala. Stresul zilnic afecteaz buna functionare a glandelor responsabile de secretia de adrenalina, accelerand procesul natural de imbatranire sanatoasa. Substantele pe care le contine ginsengul sunt un bun tonic cerebral, te ajuta sa faci fata situatiilor stresante, iti fortifica organismul si iti cresc speranta de viata.

• Poti beneficia de ginseng sub forma de ceai sau suplimente.

Armurariul

O planta recunoscuta ca un excelent hepatoprotector, armurariul era pe vremuri antidotul folosit in caz de muscaturi ale serpilor veninosi. Ficatul este organul protejat de armurariu. Contine silimarina, care apara si regenereaza celulele hepatice, fiind indicat chiar si in hepatite ori ciroze. Toxinele si alcoolul, doi dintre cei mai nocivi factori pentru organism, vor avea un efect mult diminuat in cazul celor care consuma armurariu.

• Se administreaza sub forma de pulbere, infuzie, macerat sau tinctura.

Turmericul

Condiment specific bucatariei indiene, turmericul era folosit in vechime pentru tratarea obezitatii, dar si ca leac pentru sistemul digestiv. Astazi, este recomandat in artrite, imbunatateste circulatia, previne afectiunile cardiovasculare si atacul cerebral. Contine un ingredient activ mai putin cunoscut - curcumina - caruia i se datoreaza protectia impotriva multor probleme de sanatate legate de inaintarea in varsta, inclusiv Alzheimer. Curcumina creste rezistenta celulelor la infectii, este un antiinflamator de exceptie si impiedica evolutia cancerului.

sursa: http://www.femeia.ro/frumusete/ingrijire/4-plante-care-te-intineresc-1784440